CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



BBC a realizat un reportaj despre Transilvania


Reportajul începe în satul Miklósvár (Micloşoara), din Covasna, unde contele Tibor Kálnoky povesteşte cum fiul său a fost vindecat de somnambulism de o bătrână din sat, cu ajutorul unor remedii băbeşti.
Încet-încet, în reportaj sunt introduse mituri şi superstiţii care conturează imaginea unei comunităţi rurale ce funcţionează după reguli din alte vremuri. Contele povesteşte jurnalistului că, spre exemplu, dacă berzele îşi fac cuib pe acoperiş este semn de noroc, în timp ce distrugerea cuibului va aduce ghinion. „Noi avem un cuib care nu a mai fost folosit de ani de zile, dar nu sunt atât de curajos încât să îl dau jos“, mărturiseşte Tibor Kálnoky.
Jurnalistul este dus într-o casă unde trebuie să doarmă peste noapte şi este avertizat că s-ar putea să audă zgomote ciudate peste noapte, zgomote care nu trebuie să îl sperie, mai ales că deasupra uşii se află agăţat faimosul usturoi care alungă vampirii.
Poveştile care ţin trecutul în viaţă
În continuare, jurnalistul precizează că multe dintre superstiţiile din Transilvania s-au păstrat timp de secole, până în ziua de azi. La fel de bine s-a păstrat, spune jurnalistul, şi arhitectura căsuţelor din satele transilvănene. În scenă intră un al doilea personaj, bunicuţa Etelka, din satul Băţanii Mici, cea care se ocupă de moara din sat. Femeia explică modul în care poveştile au supravieţuit de la o generaţie la alta.
„Încă pot să-mi amintesc poveştile pe care le spuneam băieţilor mei, când erau mici. Pe multe din ele le-am învăţat de la mama, care le învăţase, la rândul ei, de la mama sa, şi aşa mai departe. Nu aş fi surprinsă dacă s-ar dovedi că multe dintre acestea sunt vechi de sute de ani. În timpul comunismului, nu am fost încurajaţi să avem grijă de cultura noastră. Aşadar, spunerea poveştilor a fost una dintre cele mai bune modalităţi de a ne ţine trecutul în viaţă“, explică bunicuţa.
Dracula vs. Vlad Ţepeş
Ziaristul ajunge, în sfârşit, şi la „problema“ brandului de ţară Dracula: „A trecut mai bine de un secol de când Bram Stoker şi-a imaginat contele vampir, dar Dracula este încă un nume important în Transilvania, o afacere. Este peste tot: pe tricouri şi pe brelocuri, pe bileţele şi pe afişe, pe căni şi pe tuburi de pastă de dinţi. Fiecare oraş din zonă revendică o legătură cu contele Dracula sau, mai bine zis, cu Vlad Ţepeş, domnitorul cu care este asociat (…) şi care avea o înclinaţie spre tragerea duşmanilor în ţeapă“.
Călătoria jurnalistului continuă la Sighişoara, pe urmele lui Dracula, în încercarea de a delimita numele domnitorului de cel al contelui inventat de Bram Stoker. Este intervievat Nicolae Teşculă, un profesor de istorie care explică realitatea istorică. În final, profesorul subliniază că, din punctul lui de vedere, chiar dacă toată lumea spune că Dracula şi Vlad Ţepeş înseamnă diferenţa dintre ficţiune şi realitate, turiştii vor continua să cumpere crucifixuri din plastic şi căni pe care sunt desenaţi vampiri. „Legenda Contelui Dracula ne va supravieţui tuturor! Poate chiar este nemuritor!“, încheie profesorul.

Sursa:Internet