CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Portul Constanta




WEB: http://www.portofconstantza.com

Port maritim (Marea Neagra)
Portul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de Stramtoarea Bosfor si la 85 nM de Bratul Sulina prin care Dunarea se varsa in mare. Acopera o suprafata totala de 3.926 ha din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa.Cele doua diguri situate in partea de nord si in partea de sud, adapostesc portul creand conditiile de siguranta optima pentru activitatiile portuare. In prezent lungimea totala a Digului de Nord este de 8.344 m, iar cea a Digului de Sud de 5.560 m.
Portul Constanta are o capacitate de operare anuala de peste 100 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungime totala a cheiurilor este de 29,83 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m.
Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de catre cele mai importante porturi europene si internationale, permitand accesul tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. si a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt
In prezent se afla in derulare mai multe proiecte care au in vedere atat construirea de noi facilitati pentru operarea marfurilor, cat si imbunatatirea legaturilor de transport dintre Portul Constanta si hinterland. Aceste proiecte sunt localizate in principal in partea de sud a portului.

Port fluvial(Canal Dunare- Marea Neagra)
Portul Constanta este atat port maritim, cat si port fluvial. Zilnic, mai mult de 200 nave fluviale se afla in port pentru operatiuni de incarcare sau descarcare marfuri sau in asteptare pentru a fi operate. Facilitatile oferite de Portul Constanta, permit acostarea oricarui tip de nava fluviala.
Legatura Portului Constanta cu Dunarea se realizeaza prin Canalul Dunare - Marea Neagra si reprezinta unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanta. Datorita costurilor reduse si volumelor importante de marfuri care pot fi transportate, Dunarea este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, reprezentand o alternativa eficienta la transportul rutier si feroviar congestionat din Europa.
Cantitati semnificative de marfuri sunt transportate intre Portul Constanta si tarile Europei Centrale si de Est: Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovacia si Germania. Pentru Portul Constanta traficul fluvial are o importanta deosebita, acesta reprezentand 19% din traficul total in anul 1007.
Pentru a face fata cresterii viitoare a traficului fluvial, care este prevazut sa atinga 17 milioane tone/an pana in anul 2010, Administratia Porturilor Maritime SA Constanta a demarat investitia pentru realizarea unui Terminal de Barje. Aceasta investitie are in vedere imbunatatirea conditiilor de navigatie si extinderea facilitatilor pentru acostarea navelor fluviale in partea de sud a portului.

Port Turistic
Portul Tomis se integreaza armonios in arhitectura urbanistica a orasului Constanta, reprezentand o prelungire a falezei Cazinoului si realizeaza o trecere echilibrata la plaja orasului. Accesul din oras in port este deosebit de facil, putand fi realizat atat cu mijloace auto cat si pietonal. In apropiata vecinatate se afla o serie de obiective turistice care sporesc gradul de atractivitate : Piata Ovidiu cu statuia poetului Ovidiu, Muzeul de Arheologie, Mozaicul Roman cu vestigiile antice ale vechiului Tomis, Acvariul, Farul Genovez, Cazinoul.
Prin amplasamentul si infrastructura existenta, Tomis port ofera un potential ridicat de valorificare a turismului nautic, activitati sportive si de agrement, constituind un adapost pentru ambarcatiunile sportive cu vele. Capacitatea portului permite organizarea unei game largi de activitati sportive, ca de exemplu regate care se desfasoara pe durata a mai multor zile.
Potentialul Portului Tomis si calitatile oganizatorice ale C.N. A.P.M. S.A. Constanta au fost dovedite in iulie 1999 cu ocazia Raliului de yachturi Kayra- raliu care a insemnat un itinerariu de peste 2000 mile marine in 58 de zile cu escale in 30 de porturi din 6 tari care a inclus si Portul Tomis. Acesta din urma a fost gazda timp de 6 zile pentru 40 de ambarcatiuni cu o lungime variind intre 9 si 20 m - reprezentand 14 tari.
In prezent CN APM SA Constanta realizeaza un proiect de amenajare a Portului turistic Tomis, in sensul reabilitarii atat din punct de vedere al gradului de siguranta, cat si al functionalitatii si serviciilor.
Se intentioneaza ca Portul Tomis sa devina o destinatie importanta pentru navele de agrement costiere care naviga de-a ungul litoralului romanesc, cu escale spre sud la Eforie, Costinesti, Neptun, Mangalia sau spre nord, la Mamaia, Midia.
Turismul nautic poate capata un caracter international, incluzand portul Tomis intr-un circuit al Marii Negre. Se are astfel in vedere traseul Istanbul- Varna- Constanta- Odessa- Yalta, care poate fi realizat printr-o navigatie costiera. Acest gen de circuit se poate extinde, incluzand si alte localitati de pe tarmurile Marii Negre (portul bulgaresc Varna, portul ucrainean Odessa ), dar si Delta Dunarii.

Istoric port
Istoria portului Constanta este strans legata de cea a orasului Constanta. Desi prima atestare documentara a Constantei este tarzie (sec.II d. Hr.) - anticul Tomis se descopera, prin marturii arheologice, inca din sec. VI i. d. Hr.
Orasul-port a fost organizat initial ca un emporion - centru de schimb intre comerciantii greci si populatiile bastinase. Tomisul va adopta cu timpul, toate caracteristicile evolutive ale unui polis grecesc. Influenta greaca se mentine pana in secolul I i.d.Hr. cand teritoriul situat intre Dunare si Marea Neagra intra sub stapanire romana. Primii ani ai guvernarii romane au fost consemnati de poetul Ovidius, exilat la Tomis "inter getesque", din motive ramase inca necunoscute. Portul cunoaste o viata economica prospera in secolele urmatoare iar orasul preia numele imparatului Constantin. Schimburile comerciale se desfasoara cu precadere in "Edificiul roman cu mozaic", admirabila constructie situata intre faleza orasului si instalatiile portuare.
In perioada bizantina, evolutia portului Tomis va fi marcata de numeroasele invazii ale popoarelor migratoare. Comertul este in scadere, negustorii cauta alte piete dar portul nu este dat uitarii, el fiind inregistrat, in continuare, in portulanele si hartile ragusane, venetiene sau genoveze. De altfel portul si alte constructii aferente vor pastra multa vreme denumirea de "genovez", in amintirea negustorilor si navigatorilor proveniti din acest oras italian.
Dupa o scurta perioada de stapanire romaneasca, "pana la Marea cea Mare", teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Osman. Cronicarii turci, calatorii europeni sau din Imperiu vor mentiona activitatea portului Kustendge (denumirea turceasca a orasului) care, desi modesta, va contribui la cresterea comertului zonal.
In 1857 autoritatile turce concesioneaza construirea portului Constanta si a caii ferate Cernavoda-Constanta companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd." Portul Constanta beneficiaza, pentru prima data, de amenajari si dotatari relativ moderne.
Dupa Razboiul de Independenta, in anul 1878, Dobrogea revine Romaniei si, odata cu aceasta, apar primele preocupari pentru construirea unui port care urma sa fructifice pozitia strategica a Constantei si avantul economic inregistrat de tanarul stat. In opinia Regelui Carol I, portul Constanta "va deveni unul din cele mai insemnate ale Orientului si un izvor de bogatie pentru tara intreaga". Nu fara greutate, Regele a convins politicienii de valoarea inestimabila a proiectului. In aceste conditii, statul roman a rascumparat instalatiile portuare de la compania engleza, a contactat specialisti straini pentru intocmirea unor proiecte de largire a portului si a investit in construirea monumentalului pod de la Cernavoda.
La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficiala a lucrarilor de constructie si modernizare a portului Constanta. In piatra de temelie a fost depus, de catre Regele Carol I, documentul care consfintea "intemeierea unui port la tarmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai indepartate comertul a gasit un loc de adapost, unde atatea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominatie a stramosilor nostri romani si unde s-a sfarsit poetul Ovidiu."
Lucrarile de constructie au inceput dupa proiectul inginerului I.B. Cantacuzino si au fost continuate cu modificarile propuse de alti doi ingineri romani de exceptie: Gheorghe Duca si Anghel Saligny. In anul 1899, conducerea lucrarilor portuare a fost preluata de Saligny, constructorul podului de la Cernavoda. Pana in 1909, cand a fost inaugurat oficial portul Constanta, s-au efectuat lucrari de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud si cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol si, nu in ultimul rand, silozurile. Pornind de la aceasta dotari, portul Constanta a operat in 1911 peste 1,4 milioane tone marfuri.
In perioada interbelica se adauga platformei portuare noi elemente de infastructura precum uscatoria de porumb, cladirea administratiei portuare, bursa, docul plutitor s.a iar traficul atinge 6,2 milioane tone in 1937, cifra care situa Constanta intre primele porturi europene.
In actul comemorativ din 1909 se exprima "nadejdea ca Dumnezeu va harazi Romaniei liniste si imbelsugare, ca sa putem ispravi cat mai curand portul intreg, menit sa slujeasca la propasirea economica a scumpei noastre patrii." Din nefericire, Constanta si tara intreaga aveau sa sufere distrugerile provocate de doua razboaie mondiale, de ocupatia sovietica si de regimul dictatorial comunist.
Incepand cu 1967 s-au demarat lucrarile de extindere a portului catre sud. Un rol important pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului Dunare - Marea Neagra, care a fost inaugurat in anul 1984. Pe parcursul a doua decenii, portul Constanta a atins dimensiuni impresionante insumand o suprafata de peste 3900 ha. Varful de trafic a fost inregistrat in anul 1988 cand au fost operate 62,3 milioane tone marfuri.
In prezent, portul Constanta are o capacitate de operare de peste 100 milioane tone si pune la dispozitia utilizatorilor portuari toate serviciile caracteristice unui port de generatia a treia. Cele mai noi obiective intrate in patrimoniul portului sunt terminalul de containere (2004) si terminalul de pasageri (2005).