CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Calendarul obiceiurilor(Toate zonele tarii)



Calendarul obiceiurilor (2005) Poporul roman era, in trecut, foarte credincios, numeroase sarbatori traditionale, de multe ori pagane, isi aveau un corespondent in cele religioase. Astfel ca in unele locuri, la mari sarbatori, se mai pastreaza diferite obiceiuri care duc cu gandul la timpurile trecute. I. A. Candrea, in cartea ?Calendarul Babelor" scrie ca, mai ales la tara, se tineau 96 de sarbatori cu date fixe, 34 sarbatori cu date mobile, cele 52 de duminici din an, 12 vineri din post plus martea si joia din Postul Pastelui. Totalul zilelor in care nu se lucra deloc sau se lucra partial era de 196, ramanand astfel 169 de zile integral lucratoare. IANUARIE - Gerar Numele vine de la gerul mare ce caracterizeaza aceasta luna. Sfantul Vasile - 1 ianuarie: masa de Sfantul Vasile, la care participa tinerii, este un obicei care inca se mai pastreaza in diferite zone ale tarii. In cele patru colturi ale mesei se asaza, sub fata de masa, diferite obiecte: un ban, o bucata de mamaliga, o oglinda, o bucata de carbune. Fetele si baietii trebuie sa aleaga unul dintre colturi fara sa stie ce este dedesubt. Obiectul aflat sub fata de masa va indica lucrul de care va avea parte tanarul in anul respectiv: Cel care a nimerit banul va fi bogat, cel care a aflat mamaliga va avea bucate din belsug, cel care a nimerit oglinda va avea chip frumos, iar cel care a dat peste carbune va fi rau si cu inima neagra. Obiceiul perilor de porc are caracter de premonitie: pe o vatra incinsa, doi tineri asaza doua fire de par de porc. Dupa ce se incalzesc, firele se rasucesc si sfaraie; daca in momentul acesta ele se apropie, tinerii se vor casatori, daca se indeparteaza, nu se va realiza casatoria. Boboteaza (Iordanul) - 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul. Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an. Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit ?Udatul Ionilor", are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati. Circovii de Iarna (15-17 ianuarie): divinitati meteorologice raspunzatoare pentru viscole si pentru pagubele aduse de lupi turmelor de oi. Oamenii ii cinsteau, desi erau considerati forte diavolesti, prin interdictii de munca pentru a li se castiga bunavointa. In zilele lor nu se lucrau lana si pieile de animal. Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur (Trisfetitele) (30 ianuarie) - in aceasta zi sunt interzise toate activitatile casnice. Aceasta sarbatoare se tinea mai ales la casele unde erau fete de maritat, pentru norocul lor. FEBRUARIE - Faurar Denumirea de Faurar vine de la Faur, adica timpul cand se ascuteau uneltele pentru inceputul sezonului agrar. Pentru ca are 28 sau 29 de zile, Faurar este considerat fratele cel mic al lunilor anului. Sfantul Trifon (Trif Nebunul): sfant care apara viile si livezile de omizi, lacuste, viermi, gandaci. Pentru a proteja holdele de insecte, era sarbatorit prin diferite interdictii la munca. Oamenii se duc dimineata la biserica ca sa ia aghiazma facuta anume, cu care stropesc viile, livezile, gradinile. Numele de Trif Nebunul, dupa istorisirile populare, i se trage din faptul ca a speriat-o pe Maica Domnului atunci cand aceasta se ducea la biserica dupa 40 de zile de la Nasterea lui Iisus Hristos. Sfantul Vlasie (11 februarie): in aceasta zi incep sa se intoarca pasarile migratoare; Sfantul Vlasie este protectorul femeilor gravide; sarbatoarea este respectata de femeile gravide pentru a naste copii sanatosi. Dragobete - Sarbatoarea Indragostitilor (24 februarie): este fiul Dochiei, identificat cu Cupidon in mitologia romana si Eros in mitologia greaca. In unele zone Dragobetele poarta numele de Navalnicul, flacau care ia mintile fetelor si tinerelor femei. El a fost transformat de Maica Domnului in floarea cu acelasi nume. Acum pasarile incep sa isi faca cuiburi. Baietii si fetele trebuie sa se intalneasca de Dragobete ca sa ramana indragostiti tot anul. MARTIE - Martisor Martisorul (1 martie): dupa calendarul vechi, 1 martie era considerat inceputul unui Nou An; sarbatorirea venirii primaverii la 1 martie are origini romane; in acel timp se sarbatorea zeul Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii. Martisorul era format dintr-un fir rosu si unul alb, de care se atarnau monede de aur sau argint. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. Fetele il purtau timp de douasprezece zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana ce inflorea primul pom (de obicei pana la sfarsitul lunii martie). Dupa aceea, cu snurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba. Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia (9 martie): traditia cere ca la aceasta sarbatoare sa se faca colacei (?Mucenici") in forma cifrei 8. In Moldova, ei se fac din aluat dospit si se coc in cuptor, dupa care se ung cu mire si se dau prin nuca. In Muntenia, ei sunt din aluat nedospit si se fierb in apa, dupa care se adauga zahar si nuca in zeama fiarta. Numarul lor trebuie sa fie de 40 sau 44; o alta traditie din aceasta zi este sa se bea 40 de pahare de vin sau de tuica pentru ca ?sa fii sanatos si sa nu se lipeasca bolile". Bunavestire (25 martie) avea in Apuseni si o alta semnificatie pe langa cea religioasa. Acum canta pentru prima data cucul, vestitorul unor lucruri importante in viata omului. Cand o persoana il auzea pentru prima oara cantand, trebuia sa numere de cate ori canta pentru a sti cati ani mai are de trait. Sfantul Teodor (Santoader) (26 martie): sarbatoare cu data mobila, care este celebrata in prima sambata a Postului Pastelui. Era prilejul pentru tinerii necasatoriti sa aiba intreceri calare. In credinta populara, Sfantul Toader are puterea de a se transforma in cal. In aceasta zi erau interzise muncile feminine; pentru respectarea acestei sarbatori, Santoader le oferea acestora unul dintre apanajele frumusetii: par bogat si lung. Pentru a obtine acest lucru, fetele se spala pe cap cu apa in care au pus fan din ieslea cailor. APRILIE - Prier Timpul prielnic pentru semanaturi si pentru turmele de vite. Sfantul Gheorghe (Sangiorz) (23 aprilie): peste un vechi zeu al vegetatiei, identificat cu Cavalerul Trac, calendarul ortodox l-a suprapus pe Sfantul Gheorghe, Purtatorul de biruinta. Conducator in oastea romana, el a salvat-o pe fiica conducatorului din Lida din ghearele dragonului, fiind venerat in toata lumea crestina. Sfantul Gheorghe a fost patronul militar al Moldovei medievale. Sfantul Gheorghe si Sfantul Dumitru (Samedru) (26 octombrie) sunt sfinti de o mare importanta in calendarul pastoral, deoarece intre Sangiorz si Samedru este vara pastorala, iar intre Samedru si Sangiorz, iarna pastorala. De asemenea, in trecut, la oras, casele se inchiriau intre aceste date, fiind traditional ca toata lumea sa isi gaseasca o locuinta noua de Sfantul Dumitru, contractul durand pana la Sfantul Gheorghe. Intrarea Domnului in Ierusalim (Duminica Floriilor) (24 aprilie): aceasta sarbatoare s-a suprapus celei dedicate zeitei romane Flora. In ultima duminica din postul Pastelui, toata lumea merge la biserica ca sa ia ramuri de salcie, sfintite de preoti. Aceste ramuri de salcie au inlocuit ramurile de finic cu care locuitorii Ierusalimului l-au intampinat pe Domnul Iisus Hristos. Salcia este mereu inflorita in aceasta perioada a anului, o expresie a fertilitatii si a reinvierii naturii. Din aceste ramuri se fac coronite si se pun la icoanele din casele credinciosilor. De asemenea, se spune ca e bine sa te incingi cu aceste ramuri de salcie ca sa nu te doara mijlocul. Lazarelul (Sambata lui Lazar): sarbatoare cu data mobila, fixata in a sasea sambata din postul Pastelui. Este dedicata zeului vegetatiei, fiind un dans al tinerelor fecioare conduse de Lazarita (o fata imbacata in alb) si spune povestea tanarului pastor care a plecat cu oile si a murit in incercarea de a lua din copac frunza animalelor. Surorile lui l-au gasit si l-au dus acasa, fiind transformat ulterior in vegetatie luxurianta. MAI - Florar Acum este timpul florilor, iar activitatea agricola este in toi. Invierea Domnului - Pastele (1 mai): simbolul celei mai importante sarbatori din calendarul crestin ortodox este oul. Se spune ca una dintre femeile mironosite a adus un cos cu oua pe care l-a asezat la picioarele crucii Mantuitorului, acestea fiind inrosite de sangele lui Iisus Hristos. Dar mai exista si alte variante, in traditia populara. Legenda oualelor rosii: doua fete tinere, o romanca si o evreica, se intorceau de la targ cu cosurile pline de oua. Ele vorbeau pe drum despre credinta crestina si despre Domnul Iisus Hristos. Auzind despre Inviere de la romanca, evreica spunea ca nu este adevarat, precum ouale din cosurile lor sunt albe si nu rosii. Uitandu-se in cosuri, au vazut ca ouale se inrosisera si, de frica, au lesinat. Doi tineri care treceau pe acolo le-au stropit cu apa, iar cand fetele s-au trezit le-au daruit oua rosii. In amintirea acestei zile, baietii stropeau cu apa fetele a doua zi de Pasti si primeau in schimb oua rosii. (Dupa Simion Florea Marian). Un obicei in ziua de Pasti era ca, la masa, gospodarul sa ciocneasca un ou rosu cu sotia sa pentru a se intalni in lumea cealalta. Oul se taia apoi in feliute mici din care mancau toti membri familiei. Ei credeau ca, daca au mancat aceste feliute, daca se vor rataci in padure, va fi suficient sa isi aminteasca cu cine au mancat oul de Pasti ca sa gaseasca drumul. Obiceiul incondeierii oualelor este prezent mai ales in Moldova, dar si in Vrancea. Simbolistica culorilor: o Rosu - simbol al sangelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata. o Negru - absolutism, statornicie, eternitate. o Galben - lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate. o Verde - reinnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta. o Albastru - cer, sanatate, vitalitate. o Violet - stapanire de sine, rabdare, increderea ?n dreptate. Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, fiecare linie avand o semnificatie deosebita: o linia dreapta verticala - viata o linia dreapta orizontala - moartea o linia dubla dreapta - eternitatea o linia cu dreptunghiuri - gandirea si cunoasterea o linia usor ondulata - apa, purificarea o spirala - timpul o dubla spirala - legatura dintre viata si moarte. Izvorul Tamaduirii (6 mai): la manastirea Dervent din judetul Constanta este un izvor tamaduitor. Traditia spune ca Sfantului Apostol Andrei i s-a facut mila de unul dintre ucenicii sai caruia ii era sete si a lovit in stanca cu toiagul, de unde a izvorat apa. Acest izvor curgea intr-o singura zi din an, la aceasta sarbatoare. Dupa redeschiderea manastirii, inchisa in timpul regimului comunist, izvorul curge aproape tot timpul anului. Apa izvorului este dulce si nu se strica, fiind considerata apa pura, asemenea agheasmei. Sfintii Imparati Constantin si Elena (21 mai): Imparatul Constantin, care a domnit asupra Bizantului in secolul III d. Hr., a fost foarte evlavios, mama sa, Elena, fiind cea care a scos la lumina lemnul Sfintei Cruci de pe Golgota. Acum pastorii sarbatoresc Sambra Oilor sau Ruptul Sterpelor cand se hotaraste cine va fi baci si unde vor face stanele. Se realizeaza diferite ritualuri care au ca scop purificarea stapanilor si a turmelor de oi prin stropirea cu apa sfintita sau spalatul cu roua plantelor. Totul culmineaza cu o petrecere campeneasca unde se mananca alimente specific romanesti. IUNIE - Ciresar Primele fructe care se coc sunt ciresele; acum vegetatia ajunge la maturitate. Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (Sanzienele sau Dragaica) (24 iunie): Dragaica se practica de fete nemaritate in numar de 4, 6, 8 si urmarea asigurarea prosperitatii holdelor. Este o ramasita a practicilor antice prin care zeitele erau invocate sa apere lanurile. Fata care reprezenta divinitatea poarta pe cap o coroana din flori de sanziene si spice de grau si este imbracata in alb. Ceremonialul se desfasura mai mult pe la casele oamenilor, grupul de fete juca de la o casa la alta o hora rotita de trei ori. Sanzienele sunt patroanele semanaturilor, apara recoltele si vitele, continuand rolul preoteselor zeitelor Ceres si Diana (Sancta Diana - Sanziene). Sfintii Apostoli Petru si Pavel (San Petru) (29 iunie): Sfantul Petru este cel mai iubit si respectat sfant din calendarul traditional romanesc. El este cel care umbla pe pamant si are parte de situatii foarte omenesti - i se fura boii, se imbata la carciuma, este batut de oameni. Fiind foarte credincios, lui ii sunt incredintate cheile Raiului; imparte hrana animalelor salbatice, mai ales lupilor. Importanta sarbatorii este subliniata de postul care o precede, acesta fiind variabil, in functie de data Pastelui. IULIE - Cuptor Cea mai calduroasa luna a anului. Sfantul Mucenic Chiriac (15 iulie): se tinea pentru sporul casei; in aceasta zi femeile isi puteau bate barbatii. Sfantul Ilie (20 iulie): se tinea in trecut ca sa ii apere pe oameni de traznete si de fulgere. Timp de cateva zile in apropierea acestei sarbatori se spune ca Sfantul Ilie umbla cu carul sau prin cer si de aceea ploua cu tunete si fulgere. Sfantul Foca (23 iulie): rau de foc; se tinea pentru ca gospodarii sa fie feriti de foc si de pagubele aduse de acesta. 26 iulie: ultima zi a perioadei Panteliilor (13-26 iulie). Sunt doua saptamani, in mijlocul verii, inainte si dupa Sfantul Ilie, stapanite de zeitatile focului. Naprasnicele surori ale sfantului parjolesc si ard recoltele celor ce nu le cinstesc. In zilele dedicate Panteliilor, satenii daruiau apa si fructe calatorilor. AUGUST - Gustar Numele de ?Gustar" vine de la faptul ca acum se coc cele mai multe fructe, care acum se ?gusta", se mananca. Schimbarea la Fata (6 august): acum se gusta poama noua din rodul viilor. Sarbatoarea ortodoxa a Schimbarii la Fata a Mantuitorului pe Muntele Taborului a fost suprapusa pe o sarbatoare deja existenta in calendarul romanesc. La aceasta data se schimba fructele care pana acum fusesera ?veninoase"; este ?prima" dulceata a fructelor. Adormirea Maicii Domnului (15 august): importanta sarbatoare ortodoxa, precedata de un post de doua saptamani. Dupa ce si-a savarsit sortul apostolic care i-a fost incredintat si anume sa duca credinta in Muntele Athonului (Athos), Maica Domnului dorea sa se mute la Fiul Sau. Aceasta cerere i-a fost indeplinita, fiind astfel savarsita si dorinta crestinilor ca trupul Maicii Domnului sa nu fie supus putreziciunii si sa fie luat la cer, ca si Iisus Hristos. In aceasta zi este celebrata si Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serbari la malul marii (Constanta), dar si in orasele dunarene. La tara, in vii se angajeaza pandarii si se spune ca se ?leaga" ciocul pasarilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul (29 august): este o zi de post, in care, potrivit traditiei, este bine sa nu se manance rosii, pepene rosu si alte fructe, mancaruri sau bauturi de culoare rosie, in memoria sangelui care a fost varsat la taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul. Unii mananca numai struguri sau ajuneaza. Lumea satului nu taia nimic cu cutitul, totul se rupea cu mana. Nu se manca varza, caci Sfantului Ioan Botezatorul de sapte ori i s-a taiat capul pe varza si iar a inviat. SEPTEMBRIE - Rapciune Numele ei vine de la generalul roman Septimus si era luna a saptea din an. Este luna cea mai importanta pentru cei care au trudit pamantul, acum fiind culese roadele muncii de peste an. Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie): una dintre sarbatorile Maicii Domnului, numita popular si Santamaria Mica, ce anunta hotarul astronomic dintre vara si toamna, marcat de inchiderea pamantului pentru insecte, de plecarea pasarilor migratoare spre tarile calde; se faceau observatii meteorologice si astronomice. Inaltarea Sfintei Cruci (14 septembrie): zi de post; se incepea culesul strugurilor si se culegeau nucii plantati la vie. Acum se face mustul si vinul. Ziua Crucii reprezinta momentul cand pamantul se inchide in preajma iernii, luand cu sine insectele, serpii, plantele care au fost lasate la lumina de cu primavara. Sarbatoarea se mai numeste Crucea Mare, Ziua Sarpelui. Se spunea ca, daca va mai tuna dupa Ziua Crucii, toamna va fi lunga. OCTOMBRIE - Brumarel Brumarel sau Brumarul cel mic, in aceasta luna cad frunzele din copaci, taranii se ocupa mai mult de treburile gospodariei; acum se fac insamantarile de toamna. Sfanta Cuvioasa Parascheva (14 octombrie): sarbatoare foarte importanta pentru romani, deoarece moastele Sfintei se afla in Catedrala Mitropolitana din Iasi de peste 250 de ani. In preajma acestei zile se organizeaza pelerinaje care dureaza pana la trei zile, Sfanta Parascheva fiind Protectoarea Moldovei. Traditional, ziua de vineri este considerata ziua Cuvioasei Parascheva. Moastele Cuvioasei Parascheva au fost aduse in Moldova in timpul domniei lui Vasile Lupu, dupa ce acesta a platit multi bani pentru datoriile Patriarhiei Constantinopolului. Drept multumire, Patriarhul de atunci a acceptat stramutarea moastelor ei de la Constantinopol la Iasi. Sfantul Mare Mucenic Dimitrie (Samedru) (26 octombrie): este timpul in care pastorii coboara de la munte pentru a lasa oile in grija stapanilor lor. In traditia populara Sfantul Dumitru si Sfantul Gheorghe sunt frati, iar dupa cum s-au inteles, Sfantul Dumitru trebuie sa desfrunzeasca acum padurile si sa-i cheme pe toti la sarbatoarea recoltei. Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi (27 octombrie) - este o sarbatoare importanta pentru romani, deoarece mostele acestui sfant se afla la Catedrala Patriarhala din Bucuresti. Acum se organizeaza un pelerinaj care dureaza pana la trei zile, sosesc credinciosi din toata tara la Bucuresti. NOIEMBRIE - Brumar Este timpul brumei, sunt insamantate toate granele de toamna si totul este gata pentru iernat. Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil (8 noiembrie): cea mai importanta sarbatoare din aceasta luna a anului; sunt capeteniile ostirilor ingeresti, Arhanghelul Mihail fiind cel care a luptat impotriva ingerilor raului, care au fost alungati din Rai, iar Arhanghelul Gavriil este cel care aduce Bunavestirea Maicii Domnului, ca il va naste pe Iisus Hristos. Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat - Ocrotitorul Romaniei (30 noiembrie): prilej pentru a cerceta ce va aduce anul urmator, un timp in care se interfereaza planurile malefice cu cele benefice. Se mai pastreaza obiceiuri precrestine, pagane, de aparare impotriva acestor spirite malefice, instrumentul utilizat fiind usturoiul. Acesta este ?pazit" de catre fete si flacai toata noaptea tocmai pentru a inzestra usturoiul cu calitatile necesare. Usturoiul va putea ulterior sa asigure protectie persoanei respective ca remediu terapeutic sau chiar aducere de petitori. Nu trebuie uitat faptul ca usturoiul este un aparator puternic impotriva vampirilor. DECEMBRIE - Undrea Denumirea de Undrea sau Andrea vine de la faptul ca inca se pastreaza amintirea Sfantului Andrei, sarbatorit pe 30 noiembrie. Sfantul Ierarh Nicolae (Sanicoara) (6 decembrie): dupa traditia populara, este prima zi de iarna; Sfantul Nicolae este un mos care aduce zapada scuturandu-si barba. La romani, Sfantul Nicolae este un mos care aduce copiilor daruri daca acestia au fost cuminti sau nuieluse daca au facut traznai sau au fost neastamparati. In traditia populara romaneasca Sfantului Nicolae ii sunt atribuite calitati sporite, fiind unul dintre sfintii cei mai de vaza alaturi de Dumnezeu, cel care se plimba cu Acesta pe pamant in timpurile primordiale si nu numai. Sfanta Mucenita Filofteia (7 decembrie): sfintele sale moaste au fost aduse in Tara Romaneasca, dupa moartea sa. Originara din Bulgaria, de la Tarnovo, moastele sale au fost aduse prin vointa ei la biserica Curtea de Arges, fiind asezate in Paraclis. Perioada sarbatorilor de iarna este impartita in doua: intre Ignat (20 decembrie) si Craciun (25 decembrie) era perioada nefasta; atunci se deschideau mormintele, iar sufletele mortilor circulau printre vii. De Ignat se sacrifica porcul, substitutul unei divinitati preistorice. Acum sunt tolerate abaterile de la normele sociale; acestea amintesc de saturnaliile romane. (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an, 1997). Mos Craciun nu tine de traditiile populare romanesti, ci este un imprumut apusean tarziu, atestat la noi prin secolul al XIX-lea. Traditia crestina spune despre Craciun ca era proprietarul salasului unde Fecioara Maria l-a nascut pe Pruncul Iisus, iar sotia lui, Craciuneasa, a ajutat-o la nastere. Nasterea Domnului (25 decembrie): pana in secolul XIX, romanii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun. Pentru ca aceasta avea o importanta atat de mare, Biserica a suprapus acestei date sarbatoarea Nasterii Domnului. Aceasta se sarbatorea pe 6 ianuarie, aceasta din urma ramanand doar o Nastere spirituala prin botez. Craciunul este un zeu solar intalnit la popoarele indo-europene, specific teritoriului locuit de catre geto-daci. Acest zeu era intruchipat de Saturn la romani si de Mithra la persani. Denumirea de ?mos" reprezinta varsta zeului la sfarsitul anului calendaristic, care trebuie sa moara si sa reinvie anul urmator. Sfantul Arhidiacon Stefan (27 decembrie): a fost primul mucenic care a patimit si a fost ucis cu pietre pentru Hristos. 31 decembrie: Plugusorul: aceasta traditie se mai pastreaza in forme inca nealterate in regiunile din nordul tarii, scopul ei fiind de a ura gospodarilor belsug in anul care urmeaza. Grupuri de baieti imbracati gros si cu caciuli impodobite cu panglici colorate si cu bice pornesc pe la vecini. Obiectul emblematic al Plugusorului este buhaiul (o putinica de lemn careia i se scoate fundul si se inlocuieste cu o piele de oaie prin care se trece o suvita de par de cal). Muind mainile in bors si tragand parul de cal se obtine ?un muget ca de bou". Gazdele ii rasplatesc pe uratori cu mere, nuci, covrigi, bani. Jocul caprei: intruchipeaza simboluri ale fertilitatii si fecunditatii. Capul caprei, cioplit din lemn, cu maxilarul inferior mobil, este acoperit cu un amalgam de materiale care de care mai colorate si mai stralucitoare, margele, clopotei. Trupul Caprei este realizat din covoare, tesaturi rosii. Dansul Caprei este repetat frenetic in fiecare gospodarie. Jocul ursului: foarte bine pastrat in Moldova, ursul este simbolul mortii si al reinvierii naturii. Imbracati cu o blana de urs sau de oaie, flacaii care executa acest dans se afla sub conducerea unui ?ursar" (fara masca si cu un coif pe cap) care ii indeamna sa se miste tot mai alert in ritmul tobelor. ?Uratii" insotesc alaiurile de Craciun fiind personaje caricaturale care reprezinta cele mai respingatoare racile ale caracterului uman. Ei au rolul de a crea buna dispozitie, atragand atentia prin coloritul costumelor lor. Calendarul de ceapa este un obicei din batrani care se realiza in Apuseni in seara de 31 decembrie spre 1 ianuarie, fiind o metoda de prezicere a vremii anului urmator. Se luau doua-trei cepe mari, se taiau in jumatate, se alegeau 12 felii egale peste care se presara sare si se puneau pe 12 farfurii care erau denumite dupa lunile anului. In timpul noptii pe unele din aceste felii se acumula apa, semn ca vor fi precipitatii, altele ramaneau uscate, semn de seceta. Anul Nou: superstitie: Se spune ca obiectul pe care il tii in mana la 12 noaptea, la trecerea dintre ani, acela va fi cel mai important pe planul vietii tale. Daca tii bani in mana, iti va merge bine cu banii, daca tii iubita de mana, iti va merge bine cu dragostea, daca tii paharul, va fi un an vesel. De asemenea prima persoana care va bate sau va suna la usa in noul an trebuie primita.