CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Traseu: COMUNA BAIA DE FIER - PESTERA MUIERII - PLAIUL OGORUL - MUNTELE CERBU - CABANA RÂNCA


Zona Turistica: Muntii Parang
Traseu: COMUNA BAIA DE FIER - PESTERA MUIERII - PLAIUL OGORUL - MUNTELE CERBU - CABANA RÂNCA
Timp de parcurs: 5-6 ore
Dificultate: Traseul nu este indicat iarna
Detalii traseu:
Comuna Baia de Fier, o renumita localitate gorjana, se afla la aproape 7 km est de comuna Novaci. Legatura dintre ele se face pe o sosea secundara, care, dupa ce iese din Novaci, trece pe lânga catunele Schela (nord) si Bercesti (sud), apoi prin comuna Cernadia. Dupa înca un urcus pe dealul de la est, soseaua coboara în valea Galbenul la Baia de Fier. Soseaua continua mai departe spre est, la Polovragi, dincolo de râul Oltet, unde Muntii Parâng cedeaza locul Muntilor Capatânii. Traseul nostru începe din marea comuna Baia de Fier, în directia nord; mai întâi traversam comuna si de la ultimele case trecem pârâul Galbenul, urmând poteca cca. 1 km în aceeasi directie pâna în cheile Galbenului. Cheile nu sunt prea lungi, ele prezentând pe versantul vestic o dezvoltare mai mare. Regiunea carstica pe care o strabate în aceste locuri apa Galbenului ne va dezvalui curând una din minunile sale, vestita în toata tara. Cam la 35-40 m înaltime fata de firul apei se deschid doua guri de pestera, pe acelasi versant de vest amintit mai sus, ce constituie intrarile în Pestera Muierii (cca. 680 m alt.). Mult mai spre nord, la capatul cheilor, exista înca o gura de pestera. Specificam ca durata vizitarii pesterii nu este inclusa în timpul general de mers. Cei ce doresc sa o viziteze îsi vor calcula timpul tinând cont de cel necesar efectuarii traseului propriu-zis. Lungimea uneia din galeriile importante atinge 560 m, pe parcursul carora trecem prin câteva cavitati denumite sonor: „Sala liliecilor”, „Sala minunilor” etc. . Mineralele înglobate în calcita, care contin oxizi de fier, o coloreaza în nuante frumoase de roz, care la lumina artificiala produc efecte surprinzatoare. Regiunea înconjuratoare de la Baia de Fier este bogata în minerale ce contin în molecula si fier, aceasta caracteristica mineralogica aflându-se la originea numelui localitatii, de altfel ea însasi o veche mina de fier. În afara de galeria principala, mai usoara si care a fost electrificata, pestera continua pe culoare întortocheate, cu diferente de nivel mai însemnate, spre alte „sali”, dintre care „Galeria Ursilor” este cea mai vestita; urmeaza apoi formatiunea stalactitica „Valul Muierii”. În a doua parte a pesterii este nevoie de un echipament special (coarda, eventual scari, pitoane etc.). În aceasta pestera au fost gasite resturi de schelete apartinând ursului pesterilor, schelete de lup, rinocer, leu de pestera, râs, hiena, capra neagra etc., ceea ce demonstreaza ca grota a fost locuita de animale în trecutul îndepartat. În cotloanele pesterii au fost descoperite de asemenea urme (unelte, vetre de foc) care sunt atribuite oamenilor din paleolitic si neolitic. Dupa ce terminam vizitarea pesterii ne pregatim de urcusul spre cabana Rânca. Vom lua chiar din pârâu apa proaspata pentru drum. Din Baia de Fier pâna la pestera avem nevoie de aproximativ 30 minute. La limita nordica a cheilor urcam pieptis pe lânga copaci, direct, fara poteca, pe versantul vestic al vaii, spre vârful dealului (alt. maxima cca. 1060 m). Diferenta de nivel destul de mare pe panta înclinata necesita aproape o ora de urcus. Ajunsi sub vârful dealului traversam pe versantul opus (vestic), unde întâlnim imediat poteca ciobaneasca pe directia sud-nord. Aceasta urca pe plai venind din comuna Cernadia. Cotim deci la dreapta si începem urcusul lent, care ocoleste obârsia pârâului Cernadioara. Poteca formeaza un cot spre vest, trecând pe la ultimul si cel mai nordic din izvoarele pârâului, de unde putem lua apa în bidon. De aici urcam spre vest pâna la o noua cota (1153 m). Pe crestetul Plaiului Ogorul începem urcusul tot mai important spre miazanoapte. Intram în padure si dupa cca. 8 minute de mers pe curba de nivel ocolim un mamelon pe la vest si traversam o sa; în stânga se afla izvorul pârâului Botota. Reîncepem urcusul pâna în dunga Burzului, unde ajungem facând un usor cot spre nord-vest. Din dunga înalta a acestui munte ne redresam spre nord, urcând pe pantele prelungi ale Cerbului. Ajungând la marginea poienii, lânga golul alpin, ne abatem brusc spre stânga si urcam în directia vf. Cerbu (1585 m), cel mai înalt din traseul nostru de apropiere de soseaua alpina Novaci-cabana Rânca. Ocolim pe la nord coama printr-o sa înalta si trecem pe latura de nord spre stâna Cerbu, unde vom întâlni alaturi soseaua alpina (traseul Novaci-Cabana Rânca). Pâna aici drumul nostru a durat 4-4 l/2 ore. Ceva mai departe, pe sosea, spre nord, întâlnim Casele Florile Albe (1556 m). De aici traseul intra pe soseaua alpina spre cabana Rânca (la dreapta). Desfasurarea ultimei portiuni poate fi urmarita la descrierea traseului Novaci-Cabana Rânca. Pâna la cabana (1600 m alt.) mai mergem cca. o ora.