CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Traseu: Traseul din Cabana Obarsia Lotrului spre Petrosani


Zona Turistica: Muntii Parang
Traseu: Traseul din Cabana Obarsia Lotrului spre Petrosani
Timp de parcurs: 6-7 ore
Dificultate: Traseul este accesibil si iarna turistilor antrenati
Detalii traseu:
Ca amplasare cabana Obârsia Lotrului (1400 m) este asezata la rascrucea a numeroase trasee, putând fi socotita un adevarat nod turistic al muntilor dintre Olt, Jiu si Strei. Traseul porneste pe soseaua alpina în directia muntelui Tartarau. Marcajul comun triunghi albastru-triunghi rosu se reduce în curând numai la cel albastru (aici apare o eroare de marcaj în unele lucrari turistice, care traseaza poteca cu triunghi rosu peste muchia de sud-est a Pravatului si apoi pe creasta acestuia). Traseul real si cel mai scurt pâna la Poiana Muierii nu urca pe vf. Pravatul, ci foloseste soseaua alpina aproape 3 km spre nord, dupa care se desprinde la stânga. Abia la ramificatie apare mai convingator marcajul triunghi rosu. Triunghiul albastru (uneori chiar si triunghiul rosu) ramâne sa urmeze firul soselei alpine spre saua Tartarau. Traversam izvorul apartinând Pravatului si prin poieni si pâlcuri de padure urcam lent pe panta din stânga (sud) a unui vâlcel, pe directia în care se gaseste saua Poiana Muierii. Atingem un colt de padure, pe care îl ocolim, si dupa aproape 1l/2 ora de la plecare întâlnim prima si cea mai de jos dintre stânele din Poiana Muierii. Poiana, foarte larga, este usor înclinata spre sud-est, astfel ca pâna la stâna urmatoare, aflata chiar în sa, mai urcam aproape 5 minute. În apropierea acestei stâne, într-un cadru foarte atragator, facem un scurt popas, întrucât ne aflam pe creasta de legatura dintre muntii Parâng si Sureanu, chiar în zona lor de imediata vecinatate turistica. De altfel creasta desparte doua mari bazine hidrografice, cel al Lotrului la sud-est si cel al Jiului de Est. Putem spune deci ca Poiana Muierii prezinta, în afara de latura pitoreasca, si o mare importanta geografica. Catre nord porneste pe creasta traseul marcat cu banda albastra, spre cabana Surean, în timp ce catre sud, spre Groapa Seaca si stâna Zanoaga, se desfasoara traseul Stâna Rosiile-Poiana Muierii. De la indicatorul cu marcaje din sa pornim spre vest, coborâm putin prin poiana si intram în padure pe poteca marcata cu triunghi rosu. Treptat schimbam directia spre nord-vest, intrând pe pantele împadurite ale Sterminosului. Dupa un drum de mai bine de o jumatate de ora de la pornire trecem pe muchia muntelui, coborând lent catre vest. Coborârea devine însa din ce în ce mai accentuata pe masura ce înaintam. Apar raristi si poieni în care solul uneori pietros este presarat cu tufe de ienuperi mirositori; mica, acest mineral deosebit, sclipeste în multe portiuni printre tufele de iarba, pe poteca si pe rocile din preajma ei. Strabatem o defrisare si cam la 1100 m altitudine începem sa coborâm serpentinele dese, care ne conduc pe versantul vestic pâna la talpa vaii. Ultimele sute de metri pâna la I. F. Voievodul (821 m) le parcurgem pe vale, pe lânga un scoc vechi pentru lemne, apoi pe un drum de care. La I.F. Voievodul întâlnim calea ferata îngusta. Cabana turistica Voievodul (Lonea) se afla în afara traseului nostru, la dreapta, pe valea Voievodului în sus. Daca dorim sa vizitam cabana, urcam pe vale câteva minute si dupa ce traversam pârâul pe malul sau drept, suim usor într-o poiana; pe tapsanul ei se afla cabana Voievodul (950 m), unde putem lua masa de prânz. Pentru a continua traseul nostru spre Petrila (vest) ne înapoiem la „gura vailor”, la I. F. Voievodul, de unde reluam si poteca marcata cu triunghi rosu. Lungimea traseului pâna la Lonea este de 12 km, iar pâna la Petrila de cca. 14 km; drumul se poate parcurge si cu trenuletul caii ferate forestiere, evitând oboseala a 3 ore de mers pe jos. Începând de la „gura vailor” se formeaza apa Jiului de Est; calea ferata pe malul stâng si o poteca mare transformata treptat în sosea, pe malul drept, o însotesc pe tot cursul pâna la Lonea. Prima asezare omeneasca pe vale este Cimpa (704 m), o localitate de mineri; pâna aici am strabatut cca. 8 km de la „gura vailor”. Continuam traseul nostru si dupa aproape 3/4 ora intram în comuna Lonea (675 m), alta asezare miniera mult mai mare. Dupa un cot al Jiului se deschide în stânga valea Jietului; traversam Jietul pe un pod. Începând de la Lonea, spre vest, valea se largeste din ce în ce mai mult. Dupa 10 minute de mers traversam pe pod apa Jiului, pe malul drept, si dupa catunul Lunca intram în orasul Petrila (630 m). Pe malul Jiului, sub pantele terminale ale Parângului, se însira cladirile întreprinderii miniere, mina si preparatia de carbune Petrila. Calatoria cu trenuletul poate fi continuata pâna în Petrosani, la gara mica. Aici putem ajunge, de asemenea, si pe sosea, pe jos sau cu autobuzul. Pâna în centrul orasului mai avem cca. 1500 m. VARIANTA A Turistii care îsi încheie excursia la Petrosani si care dispun de câteva ore în plus în momentul în care sosesc în Petrila, pot face un scurt si frumos traseu nemarcat pe varianta A. Acest lucru este indicat mai ales celor care au calatorit de la I.F. Voievodul cu trenuletul si care pot coborî în Petrila la poarta minei. Aceasta completare a traseului este deosebit de atractiva si ofera, pe lânga privelistile inedite ale vaii Rosiei si cheii acesteia, o perspectiva asupra Masivului Parâng (versantul nordic) si asupra Vaii Jiului în general. Itinerarul patrunde în coltul de sud-vest al Muntilor Sureanu mai mult sub aspectul unei tatonari. Traversând Jiul de Est pe pod, pe lânga caminele muncitoresti, ajungem în centrul orasului si începem urcusul pe lânga biserica, pe o straduta. Dupa 200-300 m iesim în afara orasului, la poalele dealului golas al Petrilei. Urcam pe un hatas, câstigând treptat înaltime. În aproximativ 30 minute sosim pe culmea dealului (830 m), de unde ne apare orasul Petrila, dar si un colt al orasului Petrosani, continuat cu soseaua nationala spre pasul Banita-Merisor. Spre nord privelistea este foarte interesanta: adâncul vaii si cheile Rosiei, strajuite de frumosul munte calcaros, ne atrag privirile vreme îndelungata. Continuam sa urcam pe poteca firava la dreapta, pe creasta golasa, spre nord-est, în directia crestei înalte a vf. Piatra Lesului (1289 m). Urcusul este relativ dificil pe prima portiune. Dupa câteva minute coborâm într-o mica sa, apoi tot pe creasta urcam spre cocoasa de sud a vârfului, pe o panta mai înclinata. Dupa aproape 13/4 ore de urcus din Petrila sosim pe micul platou. Fara sa ne oprim aici ne îndreptam spre saua de nord si ajungem în câteva minute pe piscul cel mai înalt al vârfului Piatra Lesului, destul de stâncos si proeminent. Din vârful pe care ne aflam porneste spre vest, în jos, o creasta accidentata, care sfârseste în peretii cheilor. Rocile sunt colorate în nuante rosiatice, dând o nota originala acestor calcare, înconjurate de fete ierboase. Mult mai jos zarim copaci cu frunze cazatoare si tufe de arbusti. Pentru a ajunge în cheile Rosiei ne vom îndrepta din vârf înapoi spre sud, orientându-ne dupa cca. 200 m catre dreapta, în coborâre pe povârnisul ierbos, mai primitor. Cotim usor la dreapta si coborâm paralel cu creasta stâncoasa a muntelui mai bine de 100 m diferenta de nivel, pâna la primii copaci. De aici ne îndreptam spre dreapta pe poteca întâlnita, pâna în cheile Rosiei (aprox. 800 m alt.), pe care le putem strabate usor în amonte. Dincolo de chei valea este mult mai primitoare si domoala, noi însa ne oprim la capatul nordic al cheilor si revenim în strâmtoarea muntelui pe acelasi drum. În peretii de est ai cheilor se deschide gura unei grote destul de interesante, în care putem face o scurta vizita. Pentru a ajunge în Petrosani si a încheia traseul nostru, vom coborî pe lânga pârâul Rosiei care, înainte de a iesi în adânca vale a Jiului, spre sud, mai face doua cotituri. Putem alege unul din firele de poteca de pe malurile sale înclinate, dar golase (de preferinta pe dreapta); dupa 200-300 m intram pe o sosea si strabatem în lungime tot catunul Rosiei (cca. 1,2 km). În apropiere de confluenta pârâului Rosiei cu pârâul Banita intram pe soseaua nationala Hateg-Petrosani.