CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Traseu: Traseul din Cabana Obarsia Lotrului spre Voineasa


Zona Turistica: Muntii Parang
Traseu: Traseul din Cabana Obarsia Lotrului spre Voineasa
Timp de parcurs: 12 ore
Dificultate: Traseul nu este indicat iarna
Detalii traseu:
Pentru turistii care au intentia sa se îndrepte de la cabana Obârsia Lotrului catre Voineasa, marea comuna unde se termina calea ferata Brezoi-Voineasa, exista un traseu marcat pe valea Lotrului, lung, dar pitoresc. Propunem si un alt itinerar, destul de lung, ce parcurge pe creasta zona nord-estica a Parângului. Culmile golase cuprinse între valea Lotrului si valea Latoritei sunt strabatute de o sosea alpina care, desprinzându-se din soseaua nationala alpina Novaci-Sebes în saua Stefanu, se desfasoara spre est pâna în valea Lotrului, coborând în catunul Rudaru. Alegând acest traseu de creasta, vom avea prilejul sa admiram panorama Muntilor Lotrului (nord) si mai ales zona de tranzitie dintre muntii Parâng si Capatânii. Traseul poate fi împartit în doua semietape, înnoptarea urmând sa aiba loc la una din stânele întâlnite lânga sosea (de ex. stâna Pietrele sau stâna Fratosteanu). Daca dorim sa parcurgem întregul traseu într-o singura zi, vom alege neaparat varianta B de coborâre, care scurteaza distanta cu aproape 14 km. Traseul terminat cu varianta A este indicat mai ales turistilor motociclisti, care pot parcurge întreg traseul pe sosea (51 km) în decursul unei singure zile, prevazând si popasurile dictate de interesul turistic. Începem descrierea traseului de la cabana Obârsia Lotrului (1400 m alt). În primele 2l/2 ore de urcus, mai întâi pe valea Lotrului, spre sud, apoi pe muntele Stefanu, spre est si sud-est, vom folosi marcajul triunghi rosu (a se vedea traseele Cabana Rânca-Cabana Obârsia Lotrului si Cabana Obârsia Lotrului-Vf. Mohorul-Vf. Coasta lui Rus-Cabana Obârsia Lotrului). În saua Stefanu soseaua alpina principala se îndreapta spre sud, urcând pe muntele Carbunele, în timp ce soseaua secundara porneste în sens opus, ocolind pe versantul de rasarit vf. Stefanu (1915 m). Parasim deci marcajul triunghi rosu si calauziti de firul soselei alpine ne vom îndrepta spre muntii Stefanu si Bora (nord). Chiar de lânga vf. Stefanu începem sa ocolim pe curba de nivel vârful înalt Bora (2054 m), cotind spre rasarit. Directia principala de mers va ramâne permanent spre est, pâna la capatul traseului. O poteca din stânga soselei scurteaza pe curba de nivel, într-o portiune în care soseaua ocoleste un picior sudic al vf. Bora. În dreapta se afla Latorita, cel mai de seama afluent al Lotrului, al carui bazin va fi prezent mereu la sud. Soseaua ocoleste pe la sud vârful ierbos Coasta Benghii (aproximativ 2025 m alt.), pe o curba cam la 2000 m alt. . Dupa acest vârf soseaua ajunge într-o sa, de unde urca foarte putin si ocoleste vf. Zanoaga (2010 m), tot pe la sud. Pâna aici am consumat mai bine de 4 ore din timpul de mers. În continuare, directia crestei se fixeaza spre nord-est. Traversam o sa putin adânca si pe acelasi palier ocolim pe la sud vf. Puru, traversând piciorul sud-estic al vârfului. Dupa saua estica creasta se ridica în vf. Petrimanu (2010 m), iar mult mai jos, la nivelul padurii, spre sud, se afla si stâna Petrimanu, catre care porneste o poteca vizibila din locul în care ne aflam. Trecem deci de vf. Puru si de capatul nordic al Petrimanului si traversam spre est. În fata noastra se ridica acum vârful stâncos al Pietrelor, dupa aproape 5 ore de la plecare. Daca dorim, putem încheia prima semietapa înnoptând la stâna Pietrele. Pentru aceasta parasim soseaua, înca înainte de vf. Pietrele, cotind la stânga, traversam saua si coborâm pe piciorul nordic al vârfului cca. 400 m, pâna lânga liziera padurii, unde ajungem la stâna amintita (1800 m alt.). Traseul nostru continua pe sub vf. Pietrele, pe la nord de stânci; trecem pe sub crestetul Boarnesului, iesind în apropiere de brâul stâncos al Turcinului (2053 m). Pe tot versantul sudic dintre vârfurile Puru si Turcinu îsi culege izvoarele pârâul Petrimanu, afluent al Latoritei. La brâul stâncos de vest al vf. Turcinu soseaua traverseaza pe versantul nordic al muntelui, pe unde ocoleste si înaltul platou. Din vf. Turcinu, spre sud, se desprinde o creasta înalta, foarte ramificata, ce uneste vârfurile Fratosteanu si Repedea (1976 m). Versantul sudic al acestor culmi este abrupt, cu pereti stâncosi, albi, care ocupa suprafete întinse chiar în zona padurii. Între creasta aceasta, aflata la sud, si culmea pe care se asterne soseaua noastra ca latura nordica, se adânceste valea Rudareasa, afluent al Latoritei. Urcând pe versantul nordic al Turcinului, zarim în stânga o stâna, pe lânga care coboara o poteca de creasta spre vf. Manileasa Mica, o ramificatie puternica, dezvoltata paralel cu Lotrul. Vf. Turcinu, cel mai înalt dintre muntii delimitati de Lotru si Latorita, este un mare nod orografic. Reluam traseul spre rasarit, la dreapta; coborâm domol pe piciorul estic în sa si dupa o serpentina ce ocoleste abruptul estic al vârfului ajungem la stâna Fratosteanu. Ceva mai departe se afla si un canton. La stâna turistii pot încheia semietapa întâi, dupa 6-7 ore de mers (a doua posibilitate de înnoptare). Cei care au drept tel final traseul de coborâre pe varianta B pot continua drumul. Soseaua, care acum se afla din nou pe fata sudica a muntelui, revine în creasta, în panta descendenta. Curând altitudinea scade sub 1800 m. În stânga se afla acum valea Manileasa, iar în dreapta valea Rudareasa. Trecem peste vf. Poiana Mare, ocolindu-l pe la sud, „de-a coasta”, lasând în stânga o stâna. Dupa 45 minute de coborâre prin padure sosim în Poiana Mica (1608 m), un munte împadurit; poiana de la care îsi ia numele ramâne în apropierea crestei, în stânga. Soseaua coboara, mai face o serpentina si ajunge din nou pe coama muntelui. Ne aflam acum pe muntele Stevia. În continuare, soseaua coboara accentuat, pe lânga zone defrisate, napadite de zmeuris; în dreapta noastra se adânceste o prelunga zona de abrupt (Piatra Alba). Dupa aproape 2 km de la sipot soseaua coteste la stânga. Pe creasta coboara, desprinzându-se din sosea, o poteca ce scurteaza traseul, revenind în sosea abia dupa 1,5 km. Atentie! Aceasta scurtatura poate fi folosita numai de turistii care aleg varianta A (coborârea la Rudaru), si, bineînteles, nu este practicabila motociclistilor. În portiunea de sosea pe care o evita scurtatura se desface poteca variantei B. Este deci indicat sa continuam coborârea pe sosea la stânga, intrând pe fata nordica prin doua serpentine strânse. La ultima serpentina începe spre nord poteca variantei B. Ne aflam în acest punct de ramificatie dupa 9-10 ore si un drum de sosea de aproape 33 km (alt. 1240 m).
VARIANTA A
Traseul final continua pe sosea mai întâi pe curba de nivel, apoi în usor urcus, pâna ce revenim în coama muntelui. Iesim pe plaiul dealului Voineasa. În stânga se afla acum valea Lotrului si comuna Voineasa. Continuând coborârea, trecem pe lânga o stâna si sosim într-o noua sa. Strabatem tot Plaiul Poienii, care ia sfârsit în prima sa destul de evidenta, de la rasarit. În dreapta avem din nou ca vecina valea Latoritei, la catunul Ciunget. Începem coborâsul final, pe numeroasele serpentine prin padurea de fag, pâna în valea Lotrului. Înainte de a ajunge jos, soseaua se desparte în doua: spre dreapta coboara la Gura Latoritei si este indicata celor care merg direct la Malaia-Brezoi, în stânga coboara mai aproape de Voineasa. Ajunsi în sosea, lânga calea ferata forestiera din valea Lotrului, pornim spre stânga si dupa ce urcam pe vale 6 km, sosim, în sfârsit, în centrul frumoasei comune Voineasa (620 m). În sens invers, traseul dureaza mult mai mult (16-17 ore), având în vedere diferentele mari de nivel care trebuie urcate.
VARIANTA B
Este mult mai scurta decât precedenta si o recomandam turistilor care merg pe jos. De la ultima serpentina (alt. 1240 m) coborâm spre stânga, pe poteca, panta nordica a muntelui Piatra Alba. Diferenta de nivel de aproape 500 m o parcurgem pe o panta medie de 35°, deci destul de înclinata; dupa 40-50 minute de coborâre accentuata sosim pe firul vaii Manileasa. De aici continuam sa coborâm pe vale, panta mult mai calma strabatând cheile Manilesei; dupa 2,5 km parcursi pe aceasta vale îngusta iesim în valea Lotrului, chiar în comuna Voineasa. Încheiem astfel traseul, care dupa 37 km de sosea si poteca, peste culmile semete ale Purului si Turcinului, ne-a adus într-una din cele mai frumoase asezari de munte.