ASEZARE:
Municipiul Bacau, resedinta judetului cu acelasi nume, se afla in Nord-Estul tarii, in partea central-vestica a Moldovei, la doar 9,6 Km in amonte de confluenta Siret-Bistrita.
ACCES:
Este strabatut de drumurile europene E85 si E57, artere de circulatie europene si nationale ce fac legatura cu Bucurestiul, cu nordul tarii, precum si cu Transilvania.
Pe cale feroviara legaturile nationale si internationale se realizeaza prin reteaua CFR.
Pe cale aeriana, Bacaul dispune de un aeroport international a carui aerogara destinata transportul de marfa si persoane, asigura curse regulate catre diferite destinatii nationale si europene.
DESCRIERE:
Pozitia si cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapida a asezarii de pe Bistrita, inca din Evul Mediu Bacaul devenind un important nod de intersectie a principalelor artere comerciale din partea central vestica a Moldovei.
Departe de a fi doar centru comercial-industrial aflat in plina ascensiune, Bacaul este si un oras al traditiilor si al culturii. Obiectivele turistice includ Casa memoriala George Bacovia sau Complexul Muzeal de Stiintele Naturii „Ion Borcea”. Observatorul astronomic al Bacaului este unul dintre putinele din Romania, iar foarte aproape de centrul orasului se afla statuia lui Stefan cel Mare.
In oras se afla si cea mai mare catedrala catolica din Estul Europei, Casa memoriala George Bacovia si Casa memorialǎ Nicu Enea.
ISTORIC:
Primele urme de locuire in orasul Bacau dateazǎ din epoca paleolitica, acestora adaugandu-li-se cele din epoca mezolitica si cea neolitica.
Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind mentionat in Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de judecata intre spatarul Raducanu cu razesii satului Bratila, din tinutul Bacaului.
In acest sens, maresalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrarilor pentru romanizarea nomenclaturii localitatilor din Romania, ordin prin care urma sa se schimbe denumirea orasului Bacau, care era considerata ca fiind de orginte maghiara, cu una romaneasca, Gura Bistritei.
Mentionarea orasului pe un act oficial dateaza inca din 1399. In arhivele Vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si in alte documente latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegata a Institutului de Cultura Italiana, la inceputul secolului XX - marturiseste ca Bacaul era trecut pe o harta pictata chiar in Palatul Primariei Florenta, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, avand in vedere ca la doar cativa kilometri de Bacau, la Sarata, romanii extrageau sare, iar in alte localitati din imprejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atesta popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem urmele vechilor aurarii dacice, dupa cum dovedeste N. Densusianu in lucrarea sa Dacia preistorica, iar teritoriul Bacaului cuprindea localitati inca de pe timpul pelasgilor ca: Letca si Leiteni, cuvinte derivate din latona si letona, divinitati din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacica.
Marele istoric Nicolae Iorga este de parere ca denumirea orasului Bacau deriva de la slavul Bac = Zimbru, bour, taur, ceea ce denota ca pe aceste meleaguri au fost intinse paduri in care traiau turme de zimbri. Muzeul „Moldova” din Bacau detine o importanta colectie de documente istorice si vechi manuscrise, precum si un cap de zimbru, un exemplar unic in felul sau, gasit langa Bacau, in satul Solont. Un Bac exista in Basarabia, un altul in tinutul Vasluiului, iar un altul in tinutul Birladului. Pe aceasta tema se mai poate vedea si etimologia cuvantului Bac in lucrarile lui Gheorghe Ghibanescu, M. Costachescu sau in documentele moldovenesti publicate de Nicolae Iorga.
Orasul Bacau a fost ocupat o scurta vreme de ostile maghiare conduse de Matei Corvin in anul 1467. Localitatea este cunoscuta si datorita importantei sale in relatiile comerciale dintre Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, fiind un important punct de vama. In secolului al XV-lea in acest oras s-a stabilit Alexandrel, fiul lui Stefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curtii Domnesti si Bisericii Precista, celebre monumente istorice.
La sfarsitul secolului al XIV-lea, Bacaul era bine inchegat ca asezare urbana, una dintre cele mai prospere din intreaga Moldova, avand atributii militare si comerciale foarte importante.