Plajele din Mamaia, Constanta si Eforie ar putea fi refacute cu 150 mil. euro din fonduri europene
Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral (ABADL) vrea sa refaca plajele din Mamaia, Constanta si Eforie, care au afectate de procesul de eroziune costiera, astfel ca ABADL vrea sa acceseze 150 milioane euro din fonduri europene pentru a finanta aceste investitii. "Estimam ca in luna octombrie vom depune documentatia la Comisia Europeana. Si in cursul acestui an vrem sa organizam deja primele licitatii pentru lucrarile efective de reabilitare ale coastei", spun oficialii ABADL. Acestia precizeaza ca lucrarile ar putea dura doi-trei ani, din momentul demararii lor. "Procesul de eroziune costiera constituie doar unul din factorii care afecteaza toata suita de activitati pe zona de coasta prin modificarea topografiei, a calitatii terenurilor si cresterea gradului de vulnerabilitate a functiunilor. Proiectul adresat prevenirii si stoparii procesului de eroziune costiera, care face obiectul cererii de finantare propus de ABADL, se adreseaza unui sector limitat al coastei Marii Negre, sector care insa prezinta cel mai ridicat grad de eroziune si complexitate a efectelor acesteia rezultat din multitudinea aspectelor antropice si naturale care interactioneaza", se arata intr-un comunicat al ABADL. Sectorul sudic este abordat cu prioritate datorita importantei nationale pe care o prezinta sub aspectele economic, social, turistic, strategic, precum si datorita procesului de eroziune foarte accelerata a plajelor. Impactul densitatii in crestere a dezvoltarilor de-a lungul coastei, lipsa resurselor necesare contracararii fenomenului de eroziune, conduc la necesitatea abordarii cu prioritate a acestei zone. "Investitiile propuse a fi realizate in prima faza a lucrarilor de combatere a eroziunii costiere vor costa aproximativ 150 de milioane de euro, fonduri care vor proveni de la Uniunea Europeana, prin POS Mediu, Axa Prioritara 5", se mai arata in comunicat.Administratia Nationala "Apele Romane" (ANAR), prin Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, este autoritatea responsabila pentru administrarea zonei costiere a Marii Negre si, totodata, este unicul beneficiar al interventiilor din cadrul acestui domeniu de interventie ce va fi finantat din Fondul de Coeziune. "Un potential risc pentru mediu il reprezinta eroziunea care afecteaza zona costiera a Romaniei, extinzandu-se de-a lungul a 240 km din partea nord-vestica a Marii Negre. In ultimele decenii, litoralul Marii Negre a fost afectat de serioase probleme de eroziune. De-a lungul coastei romanesti, retragerea terenului s-a accelerat in ultima perioada. Actvitatile antropice au condus la reducerea substantiala a depunerii de sedimente la nivelul intregului sistem litoral. Reducerile severe de sedimente au produs un proces de eroziune a coastei care a inceput inca din anii 1850, dar care s-a accelerat in ultimii patruzeci de ani", spun reprezentantii administratiei. Potrivit acestora, in special construirea, extinderea si intretinerea jetelelor de la Sulina si canalul din sectorul nordic au intrerupt mutarea sedimentelor dinspre bratul Chilia, in timp ce construirea si functionarea Portilor de Fier si a altor baraje de-a lungul Dunarii au redus drastic volumul de sedimente transportat catre Marea Neagra. Jetelele asociate cu porturile Midia, Constanta si Mangalia au de asemenea un impact important asupra modalitatilor de transport al sedimentelor de-a lungul coastei. ABADL anunta ca au fost construite o suita de structuri de aparare a coastei in incercarea de a rezolva aceste probleme. "Majoritatea acestor interventii sunt concentrate de-a lungul sectorului costier sudic. Unele au fost ineficiente insa o mare parte au avut un impact semnificativ asupra proceselor naturale din zona si au creat o linie costiera artificiala. Totusi, multe din aceste structuri sunt in proces de distrugere si devin ineficiente, expunand la riscurile aferente procesului de eroziune costiera multe dezvoltari de-a lungul tarmului si de pe faleze. Pierderea plajelor are de asemenea consecinte serioase asupra turismului, nemaivorbind de degradarea cladirilor si riscurile asupra sanatatii si sigurantei publice", afirma oficialii ABADL. In cazul Deltei Dunarii, variatia in asigurarea sedimentelor expune la riscuri legate de eroziune si inundatii atat comunitatile locale, cat si patrimoniul natural inestimabil. De-a lungul plajelor bariera, riscul breselor poate avea serioase urmari asupra sistemului de lacuri si lagune din spatele acestora. "Astfel, s-a considerat ca sunt necesare masuri preventive urgente impotriva eroziunii solului, parte din acestea fiind adresate de prezentul proiect de investitii", au adaugat reprezentantii ABADL.
Sursa: NewsIn |