România este una dintre puţinele ţări europene care poate oferi experienţe turistice complete. Are munţi, mare cu plaje de nisip, unica deltă de pe continent, izvoare termale sau minerale, zone sălbatice şi aglomeraţii urbane. Cu toate acestea, două treimi din aceste „bogăţii” rămân neexploatate, pentru că foarte rar sunt dublate de servicii de calitate, o infrastructură solidă care să faciliteze accesul sau investiţii în dezvoltarea lor. Drept urmare, nici turiştii, români sau străini, nu se grăbesc să-şi petreacă vacanţele aici. Cum s-a pierdut pe drum un potenţial uriaş şi ce şanse de recuperare mai există?
Manualele de Geografia României au fost mereu perfect ilustrate. Fotografiile în sine puteau fi un grozav ghid turistic, dar, fără o susţinere adiacentă, se pare că nu au fost suficiente. Anii au trecut, fotografiile s-au învechit, iar România a rămas eterna speranţă care nu-şi atinge potenţialul. Delta Dunării, Bucovina, Maramureşul, nordul Olteniei, Sibiul şi mărginimea, Munţii Apuseni, Valea Prahovei, litoralul Mării Negre, Braşovul şi zona Bran-Moeciu sunt locurile cu cel mai mare potenţial turistic al ţării, care ar putea aduce averi la bugetul de stat, dacă ar fi exploatate la nivelul oportunităţilor pe care le ascund. Natura a făcut tot ce a putut, dar când a venit rândul oamenilor să multiplice aceste avantaje, lucrurile s-au blocat brusc şi toţi turiştii străini care ar fi trebuit să aglomereze hotelurile, restaurantele, plajele şi străzile din România s-au orientat către ţările care au ambalat cu măiestrie oferta turistică, în multe cazuri, mult mai săracă decât cea autohtonă.
„Turismul românesc nu a atins nici o treime din potenţialul real al acestui sector. La nivel de minister de resort se vorbea la un moment dat de o posibilă şi dorită contribuţie a turismului de 10% la Produsul Intern Brut, faţă de mai puţin de 3% în 2011. Ţinta este exagerat de optimistă şi nerealistă, având în vedere slaba susţinere acordată turismului la momentul actual”, spune Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
 Astfel, veniturile industriei turistice din România s-au redus cu 16% în ultimii patru ani, până la aproximativ 1,5 miliarde de euro în 2011.
Ca de obicei, cifrele oficiale sunt mult mai optimiste. Datele Ministerului Turismului arată o situaţie aproape de două ori mai bună - cheltuielile turiştilor străini în România, dar şi cele pe care le-au făcut românii, unde includ atât înnoptările cât şi excursiile de o zi, s-au ridicat anul trecut la 2,7 miliarde de euro. Suma aceasta ar trebui să fie de trei ori mai mare, dacă România ar funcţiona, din punct de vedere turistic, la capacitate maximă. Asta ar însemna venituri anuale de aproximativ nouă miliarde de euro.
În orice caz, veniturile din turism contribuie mult prea puţin la Produsul Intern Brut. Incomparabil cu situaţia pe care o întâlnim la vecinii din regiune. De pildă, în Bulgaria turismul reprezintă 3,6% din PIB, iar în Ungaria 4%, mai arată studiul PwC.
Să vedem şi partea pozitivă – dacă vreţi să vă cazaţi într-unul dintre hotelurile din România, aveţi şanse minimale să vă loviţi de un eşec şi să nu găsiţi camere libere. La fel a fost şi anul trecut, când gradul de ocupare a hotelurilor a fost de numai 31,6%. Din cei peste 7,5 milioane de vizitatori străini care au fost înregistraţi în 2011 la frontierele României, numai 1,5 milioane au ales să se şi cazeze pe plaiurile mioritice, restul fiind doar în tranzit. La câteva sute de kilometri spre sud, adică la vecinii bulgari, turismul înfloreşte. În timp ce noi ne luptam să convingem anul trecut cei 1,5 milioane de turişti străini că nu au greşit alegând România drept destinaţie de vacanţă, bulgarii erau de patru ori mai ocupaţi, întrucât, potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, aveau
şase milioane de turişti străini. Printre ei, şi mulţi români, atraşi nu doar de staţiunile ceva mai „dichisite”, dar şi de preţurile şi serviciile care încă mai dau lecţii celor care vând turism în România.
Cu toate acestea, pentru anul în curs se prevede o îmbunătăţire a situaţiei pentru turismul autohton, fiindcă în primul trimestru se înregistra deja un grad de ocupare a hotelurilor de 21%, în condiţiile în care, potrivit ministerului de resort, circulaţia turistică în ultimele două trimestre ale anului este, de regulă, mai intensă. În plus, din 2010 încoace, numărul doritorilor de vacanţe în România este în creştere – cu 12,8% mai mulţi turişti străini în 2011 faţă de 2010 şi cu 16,9% români care rămân acasă în concediu în 2011 faţă de 2010, potrivit ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. România este o destinaţie atractivă pentru nemţi, italieni, francezi, israelieni, unguri şi americani, motiv pentru care ţările lor constituie şi pieţele prioritare pentru promovarea pachetelor turistice, aşa cum apare menţionat şi în planul de Marketing al României pentru 2011-2015. În acelaşi document sunt specificate şi câteva pieţe de oportunitate, de unde România speră să mai atragă câteva zeci de mii de turişti - ţări precum Olanda, Polonia, Spania, Belgia, Suedia sau Bulgaria.
Litoralul rămâne destinaţia-vedetă
În opinia preşedintei ANAT, „litoralul continuă să rămână destinaţia-vedetă pentru românii care vor să îşi petreacă vacanţa în ţară şi ne bucurăm că acest produs turistic este în evidentă creştere de imagine de la un an la altul”. România stă destul de bine la acest capitol şi în ceea ce priveşte cifrele pentru anul în curs, deoarece, dacă anul trecut au venit pe litoral 1,3 milioane de turişti, anul acesta ANAT speră ca numărul lor să se dubleze. Corina Martin precizează că „cel mai mare succes îl au hotelurile de 3 şi 4 stele cu servicii superioare şi constatăm că merg excelent all inclusive-urile, mai ales că, la început de sezon, am lansat primul Family Club Hotel cu servicii premium all-inclusive”. La rândul său, consultantul în turism Traian Bădulescu a remarcat că, deşi în plin sezon gradul de ocupare este foarte mare pe litoralul românesc, 95% dintre turişti sunt români.

Sursa:Internet