Povestea Sfântului Valentin

Pe 14 februarie, sinaxarul catolic pomeneşte pe doi sfinţi martiri cu numele de Valentin, unul preot la Roma, altul episcop la Terni. Ambii sunt sărbătoriţi şi în Biserica Ortodoxă, pe 6 şi respectiv 30 iulie. Detaliile despre vieţile lor sunt oarecum neclare. Preotul din Roma a trăit în secolul III, prieten al împăratului Claudiu Gotul (268-270). Pentru că era creştin şi foarte critic în privinţa orgiilor sexuale dedicate zeului Faunul Lupercus, a fost trimis la judecată sub învinuirea de nerespectarea religiei romane şi a fost condamnat la moarte, în anii 268 sau 270. Episcopul din Terni a fost arestat pentru credinţa lui şi anchetat de prefectul Asteria. Pentru a-i testa veridicitatea credinţei, prefectul i-a cerut să se roage pentru fata lui, care suferea de orbire. Minunea s-a întâmplat şi fata şi-a recăpătat vederea, ceea ce l-a determinat pe prefect sa se convertească la creştinism cu toată familia sa. Mai mult, prefectul a dispus eliberarea tuturor creştinilor închişi pentru credinţă. Auzind împăratul Claudiu, l-a arestat din nou pe episcopul Valentin şi l-a condamnat la moarte. Ambii au fost martirizaţi şi îngropat la Roma, pe Via Flaminia, într-o zi de 14 februarie. Mai târziu, în anul 496, papa Ghelasie I a stabilit data de 14 februarie ca ziua de cinstire a lor.
Pe seama Sfântului Valentin s-au creat numeroase legende de-a lungul timpului, tocmai datorită confuziei uşoare care se poate face între cei doi purtători ai aceluiaşi nume. O legendă neconfirmată susţine că preotul Valentin a fost prins oficiind creştinilor slujba cununiei religioase, încălcând astfel dispoziţiile împăratului Claudiu şi pentru asta a fost martirizat.

Sursa:Internet