Manastirea Durau
Actuala biserică de la Durău s-a ridicat ?n locul unui vechi schit de maici, existent aici ?ncă de la ?nceputul veacului al XVII-lea. După aproape două secole maicile s-au risipit şi ?n locul lor au sosit călugări de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durău menţionează la 1822 că schitul de la poalele Ceahlăului se afla sub ascultarea "mănăstirii cea de piatră din vale". De altfel, c?nd ?n 1830 egumenia Schitului Hangu este arendată protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani, una dintre clauzele contractuale prevedea şi construirea unei noi biserici la Durău. Decăderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era nevoită să le ?ntreţină aşezarea monahală de la Durău. ?n 1830, pe cheltuiala unor negustori ?nstăriţi din t?rgul Piatra, a ?nceput construcţia bisericii actuale, care se ?ncheie ?n 1835, după cum ne informează inscripţia din pridvor. ?n cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la ?nceputul veacului următor s-au construit ?n jurul bisericii mai multe case călugăreşti, marea majoritate a acestora fiind demolate, după 1970, cu prilejul construirii Staţiunii climaterice Durău. Ca şi Palatul Cnejilor, Durăul a constituit un preferat loc de ?nt?lnire şi de popas pentru numeroase personalităţi ale vieţii politice, literare şi cultural-artistice. Mitropolitul Veniamin Costache, a cărui reşedinţă se mai păstrează şi astăzi, Emil G?rleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuţă zăboveau ?ndelung pe prispele caselor mănăstireşti sau pe potecile Ceahlăului. Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Băeşu, Mihail Sadoveanu erau oaspeţi obişnuiţi ai Durăului, iar Gheorghe Panu - cunoscut om politic, jurist şi gazetar - şi-a petrecut aici timp de 20 de ani toate vacanţele, uz?nd de toată influenţa sa pentru ?nfrumuseţarea şi dezvoltarea mănăstirii.
DATE CONTACT:
Durau, jud. Neamt
Recomanda si prietenilor |