SCURT ISTORIC:
Manastirea Govora este o manastire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca, precum si un monument arhitectonic medieval de o rara frumusete. Numele "Govora" ii vine provine probabil din derivarea slavului gavariti, a vorbi, a spune si prin extensie izvor, murmur de izvor, sau din dialectul traco-dac care inseamna "adancitura", vale cu multe izvoare.
Asezamantul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a asezat crucea pentru sfintire a acestui frumos asezamant ramane inca tainuita. In 1440 a fost distrusa de boierul Albu cel Mare in perioada domniei lui Vlad Tepes, ca dupa aceea, intre anii 1492-1496, sa fie refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare. Intre anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face manastirii o reparatie totala in vederea instalarii tiparnitei daruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev. In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, in perioada anilor 1710-1711, manastirea a fost restaurata si extinsa. Trapeza i-a fost adaugata in 1775, iar clopotnita si cladirile de pe latura stanga, cat si pe cele de pe latura nordica, i-au fost ridicate la inceputul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari in secolul urmator.
In interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura se gaseste o frumoasa catapeteasma originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus mari pierderi acestui lacas. Intregul ansamblu a fost renovat intre anii 1957-1969, ultima reparatie facandu-se in anii 1986-1988.
Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului romanesc si pentru care avea sa se inscrie pentru totdeauna intre manastirile de cultura din tara, a fost intemeierea tipografiei in incinta ei. Aceasta s-a facut cu porunca si cu cheltuiala inteleptului voievod Matei Basarab si cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev, daruita fiind de Petru Movila.
Manastirea Govora ramane in istoria neamului ca fiind gazda primei tiparituri in limba romana - Pravila de la Govora - dupa tipariturile din Ardeal ale lui Coresi. Incaperile in care a functionat vechea tipografie mai exista si astazi.
Printre valorile de arta ale manastirii Govora mentionam: un Epitrahil daruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrata in fir de aur-argint si matase (sunt brodati Iisus, Maica Domnului, Sfantul Ioan si alti sfinti); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului Indurerata... etc.

DESCRIERE:
Biserica manastirii, asa cum apare astazi, este ridicata pe un plan treflat avand o singura turla asezata pe naos, care are o cornisa de caramida in forma de dinti de fierastrau. Peretii exteriori sunt drepti, singura ornamentatie arhitectonica fiind un brau cu trei funii ce o desparte in doua. In rest sunt netezi, zugraviti in alb, avand ferestruicile inguste cuprinse intre incadramente simple, netede, acestea fiind dublate de un chenar cu motive geometrice si vegetale. Pridvorul se sprijina pe 8 coloane de piara simple, putin ingustate spre varf, terminate cu capitele late fara ornamentatie. Tamplele coloanelor si bolta pridvorului sunt acoperite de picturi murale. Decoratiunea murala interioara in schimb este deosebit de bogata lucrata in tehnica fresco, de zugravi cunoscuti ai epocii brancovenesti, semnaturile acestora fiind inca bine conservate.
Incinta manastirii este de forma poligonala, aproape trapezoidala, avand lungimea, pe axul E-V de 60m, cu latura vestica masurand 67m si cea estica 30m. Ea este compusa din zidul exterior pe care sunt situate incaperile folosite drept chilii precum si beciurile de suprafata. Chiliile sunt dispuse pe doua niveluri, un parter suprainaltat si un etaj, acesta din urma fiind adaugat in secolul XIX. Sapaturile arheologice au aratat 6 faze de extindere a incintei, in cea de la mijlocul secolului al XVII-lea functionand si tipografia lui Meletie Macedoneanul.
Turnul-clopotnita de acces in incinta manastirii este etajat pe 4 nivele, avand o inaltime de aproximativ 15m si o grosime a zidurilor de cca 2m. Primul cat este inaccesibil, iar etajele 2 si 3 sunt prevazute cu gauri pentru tragere, avand rol in defensiva complexului manastiresc. Ultimul etaj, care adaposteste clopotnita, este adaugat probabil in epoca brancoveneasca. Rolul defensiv al primelor faze ale incintei manastirii se pot vedea foarte bine pe zidul de langa turn ce mai pastreaza meterezele si drumul de straja, astazi parti a podului chiliilor.

DATE CONTACT:
Mihaesti, jud Valcea, Romania