CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera Vantului





 

 

 

ASEZARE:
Pestera Vantului este cea mai mare pestera din Romania, cu o lungime totala de 47 km. Se afla in Muntii Padurea Craiului, in vecinatatea localitatii Suncuius.

Pestera Vantului se deschide in Defileul Crisului Repede, de-a lungul caruia se mai afla doua pesteri mari: Pestera Ungurului si Pestera de la Vadu Crisului, precum si numeroase alte cavitati de dimensiuni mai modeste.

 

DESCRIERE:
In cei 50 de km de galeri pot fi gasite aproape toate formele endocarstice cunoscute. Accesul in pestera se face la cel mai jos nivel, acolo unde intregul debit de apa iese la suprafata. Urmand paraul amonte, pe o galerie larga si inalta apar formatiuni gigantice, scurgeri parietale si stalactite (Torpila). Inaltimea galeriei scade si curand devine inaccesibila dar numeroase galeri fosile pot fi urcate in etajele superioare. Sunt trei etaje dinstincte formate din galeri, sali, puturi si hornuri de dimensiuni si forme foarte diferite cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips... Se diferentiaza Labiritul Racovita ca cel mai incurcat sector de pestera din tara sau Galeria Hipodrom, ca o galerie de metrou.
Galeriile s-au dezvoltat pe patru nivele, dintre acestea cel inferior este activ, pe aceasta paraul subteran o modeleaza continuu prin actiunea ei coroziva si eroziva , iar celelalte trei nivele superioare sunt fosile. Galeriile principale sunt:Galeria Activa, Etajul I, Etajul II, Galeria Alba, Galeria Rosie, Galeria cu Lacuri. Galeriile laterale sunt: Galeria 7 Noiembrie, Galeria 1 Mai, Galeria Moravek, Galeria Mikulas, etc. Un lucru specific pentru Pestera Vantului o constituie meandrele, care in unele locuri ajung si la 25-30 m inaltime oferind o imagine impozanta. Majoritatea salilor s-au format la intalnirea a doua falii, sau ca urmare a prabusirilor din zona faliilor. Asa sunt Sala Titanilor, Sala Mare, Amfiteatrul, Sala Neagra, Sala Ascunsa. Si puturile aflate in pestera sunt de origine mixta, unele formate pe brecie de falie, iar altele sau format pe diaclaze. Rolul lor este important deoarece, fac legatura intre cele patru nivele de dezvoltare a pesterii. Cele mai importante puturi sunt: Casa Scarilor, Putul Greu, Putul Bükki, Putul Bagaméri, Putul din sistemul Torpilei. In comparatie cu marimea pesterii formatiunile sunt putine, totusi pe alocuri intalnim stalactite, stalagmite, coloane, draperii, coralite, scurgeri parietale, gururi, cristale de CaCO3 multiforme (helictite), cristale de aragonit si gips cu forme florale (anthodite), monocristale. 

 

ISTORIC:
Descoperita de ing. Bagameri Bela in anul 1957, Pestera Vantului si-a dobandit un scurt timp renumele de cel mai lung labirint subteran din Romania. Desi in anul descoperirii Pestera Vantului avea o lungime de doar 500 metrii exprorarile fac ca la sfarsitul anului 1967 lungime totala a galeriilor cunoscute se depaseasca 15.000 m. S-au organizat ture de exprorare, expeditii de anvergura, s-a executa lucrari de decolmatare si amenajarea intrarii.
In anul 1966, se constituie Cercul Speologilor Amatori din Cluj avand ca scop principal continuare cercetarilor de explorare, cartare si protejare a Pesterii Vantului.
1969 este anul in care s-a reazlizat prima harta color a pesteri la scara 1:500, pe fiind reprezenti 15.283 m de galerii. In anul 1972 timp de 8 zile se lucreaza in subteran pentru realizarea de catre TVR a unui documentar despre Pestera Vantului. In anul 1978 apare albumul Foto "Pestera Vantului" semnate de dr. Dan Coman si Valentin Craciun.
Cercatarile si cartarile continua in paralel cu actiunile de documentare a pesterii, iar rezultatele nu intarzie sa apara. Se finalizeaza harta color a pesterii la scara 1:500 iar ce lungimea de 21.470 m Pestera Vantului devine oficial cea mai lunga pestera din Romania.
Exprorarile continua intr-un ritm alert, descopreindu-se noi sectoare de galerii in diferite puncte ale pesterii. In anul 1979 apare in Buletinul Clubului de Speologie “Emil Racovita” din Bucuresti prima descriere geomorfologica a Pesterii Vantului redactata de Szilágyi Árpád, Komíves Emil, Nagy István, Varga Alfonz si Kerekes Károly. Se cauta o legatura cu sistemul Izbandis, insa fara succes.
Descoperirile din timpul numeroaselor tabere subterane organizate in acest interval de timp fac, ca la sfarsitul anului 1989, lungimea totala a galeriilor Pesterii Vantului sa depaseasca 40.500 de metrii.
In anul 1991 descoperitorul pesterii, ing. Bagameri Bela se retare dupa 50 de ani din activitatea speologica. In anul 1993 se reamenajeaza zona de intrae in pestera, iar in anul 1996 operatorul-speolog Ugron Gabor, a inceput filmarile pentru un documentar despre Pestera Vantului. Segmente din materialul realizat s-au difuzat la emisiunile in limba maghiara ale TVR si pe postul de televiziune Duna TV.
Folosind echipamente moderne, in anul 1996 se incepe recartarea Pesterii Vantului. Exprorarile continua, iar la sfarsitul anului 2000 lungime pesterii depaseste 47.000 m.
Munca de recartare a luat amploare, membrii noi ai clubului ajutand la aceasta activitate minutioasa. In anul 2003, in cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic in pestera. Lungimea acestuia masoara 730. In anul 2004 Clubul Speologilor Amatori primeste oficial custodia Pesterii Vantului. In absenta unor descoperiri importante, accentul s-a pus pe cartarea pesterii. Dupa 10 ani de cartare lungimea galeriilor recartate atinge 29 km.
Se aproba cererea de finantare depusa la Agentia Fondului pentru Mediu. In cadrul proiectului se delimiteaza zona exterioara de protectia al Ariei Naturale Protejate Pestera Vantului.

 

 


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook