CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera de la Vadu Crisului





           

 

ASEZARE:
Pestera de la Vadu Crisului se afla in judetul Bihor, in defileul Suncuius - Vadu Crisului pe cursul raului Crisul Repede, pe versantul nordic al Muntilor Padurea Craiului.

 

DESCRIERE:
Datorita mai ales diversitatii si importantei faunei cavernicole, Pestera de la Vadu Crisului este declarata monument al naturii. Ca urmare, ea este inchisa si nu poate fi vizitata decat sub conducerea ghidului. De altfel, intreg Defileul Crisului Repede constituie o importanta rezervatie naturala, in perimetrul careia turistii au obligatia de a respecta normele de protectie a florei, faunei si peisajului, in interiorul pesterii se interzice cu strictete orice actiune care poate duce la degradarea cadrului subteran.
Traseul turistic al pesterii se desfasoara pe o lungime de 500 m, intre intrare si locul numit „La Stramtoare”, unde o prabusire de blocuri masive nu lasa decat o trecere ingusta. Acest traseu este amenajat cu scari si punti construite din prefabricate de beton montate pe grinzi metalice, astfel incat vizitarea pesterii nu impune un echipament special. Se recomanda, totusi, folosirea cizmelor de cauciuc mai ales in perioadele ploioase, cand paraul subteran ajunge sa depaseasca pe alocuri nivelul puntilor. Cu toate ca pestera a fost electrificata in anul 1969, sunt necesare, de asemenea, mijloace individuale de iluminat, deoarece instalatia a devenit intre timp nefunctionala.
Pestera prezinta sectorul aval accesibil al unui drenaj subteran de 4,5 Km lungime aeriana care isi are originea pe platoul carstic de la ZeceHotare unde Valea Pestireului este captata in subteran prin Pesera Batrinului. Ea este constituita dintr-o galerie unica aproape complet lipsita de diverticule a carei directie este stabilita de o puternica diaclaza.Din aceasta cauza galeria prezinta in cea mai mare parte a sa un aspect caracteristic, fiind relativ ingusta dar avind bolta ridicata uneori la peste 20 m. La 100 m departare de intrare apare un prim sifon impenetrabil dar accesul este asigurat de un nivel superior, fosil,  care ia sfirsit in Sala Balconului dupa un traseu de 150m.
 Acesta este singurul sector in care concretiunile si in special scurgerile  parietale sunt mai numeroase, dar majoritatea sunt degradate ca urmare a indelungatei vizitari a pesterii in conditii precare de supraveghere a vizitatorilor. Pe urmatorii 80 de metri, dupa ce se coboara din nou la nivelul cursului subteran, apa adinca a acestuia ocupa intreaga latime a galeriei justificind denumirea de Iad pe care primii exploratori, confruntati cu serioase dificultati de inaintare au dat-o acestei portiuni a pesterii apoi spatiul se deschide in Sala Mare, dupa care peisajul subteran ramane aproape neschimbat pana la cel de al doilea sifon, cu plaje de pietris si argila insiruite alternativ pe cele doua maluri ale paraului. Acest al doilea sifon, situat a 750 m de la intrare, devine penetrabil in perioade mai secetoase, permitand accesul in ultima portiune a pesterii, mai bogat concretionata si formata din doua coridoare convergente, dintre care doar unul este ocupat de apele paraului.    Punctul terminus il constituie un al treilea sifon, de data aceasta permanent inchis, a carui traversare ar impune utilizarea scafandrului autonom si care nu a fost pana acum depasit. Lungimea galeriei cuprinsa intre intrare si acest punct este de l 000 m.

 

ISTORIC:
Actualele noastre cunostinte despre Pestera de la Vadu Crisului isi au originea in explorarea temerara pe care cantonierul K. Handl o intreprinde in premiera in anul 1903, in perioada construirii caii ferate care traverseaza defileul. La foarte scurt timp dupa aceea, proprietarul terenului, contele Zichy realizeaza o prima amenajare turistica finantind montarea unor scari si punti de lemn iar J. Czaran editeaza cel dintii ghid al pesterii (1905). Istoria cavitatii consemneaza apoi cercetarile de biospeologie intreprinse intre 1921 si 1927 de Institutul de speologie “E. Racovita”, care efectueaza studii privind climatologia subterana si ecologia faunei cavernicole terestre si subacvatice.


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook