CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera Coliboaia





        

 

ASEZARE:
Situata la o altitudine de 560 m si doar cu 120 m amonte de Pestera Magura, Pestera Coliboaia este accesibila pe acelasi traseu, cararea de pe versantul drept al Vaii Sighistelului facand legatura intre intrarile celor doua cavitati.

 

DESCRIERE:
Intrarea triunghiulara, de numai 2 m inaltime, strajuita de o faleza inalta de calcar, se deschide in varful unei pante de grohotis care coboara intr-o sala de 15 m latime si de vreo 40 m lungime, continuata cu o galerie larga, rectilinie, vadit dezvoltata in lungul unei diaclaze directoare si parcursa in toata desfasurarea ei de un curs de apa care apare dintr-un sifon impenetrabil. Alte doua puncte de sifonare complica intr-o oarecare masura traseul subteran. Paraul curge in cea mai mare parte printre terase de argila si se pierde, in functie de debit, fie la capatul galeriei, fie sub peretele sudic al salii ; el reapare definitiv la zi printr-un izbuc situat sub intrarea in pestera. Apele pot inunda la viituri intreg planseul galeriei, ceea ce ne face sa presupunem ca ele isi au originea intr-un bazin de receptie mai larg, cu toate ca pana acum nu a fost depistata nici o pierdere organizata pe seama careia sa poata fi pus acest drenaj subteran. Concretiunile sunt limitate la ultima treime a galeriei, unde peretii sunt acoperiti de largi scurgeri stalagmitice. Lungimea totala a pesterii este de 750 m.
Deoarece este vorba de o pestera activa, cu puncte mai deficile pe traseu, parcurgerea intregii galerii necesita salopeta, cizme de cauciuc si o scara speologica pentru depasirea celui de al doilea sifon.

 

ISTORIC:
Primul cercetator al cavitatii a fost A. Schmidl (1863). Este interesant cum acest tenace explorator s-a marginit la a semnala doar existenta marelui portal al Pesterii Magura, fara a incerca sa patrunda in galeriile ei spatioase, dar si-a indreptat atentia spre o cavitate mult mai modesta, cum este Pestera Coliboaia. De altfel, cele doua pesteri vor face intotdeauna impreuna obiectul cercetarilor viitoare intreprinse de Institutul de speologie.
In ea au fost gasite urme ale omului preistoric si picturi ale acestuia datand din Gravettian sau Aurignacian, 35.000 de ani in urma.


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook