Pestera Magura
ASEZARE:
Pestera Magura se afla situata pe versantul stang al Vaii Sighistelului, in apropiere de satul Sighistel, intr-o zona cu numeroase cavitati. In Sighistel se ajunge din orasul Stei.
DESCRIERE:
Caracterizata in primul rand prin exceptionala bogatie si diversitate a concretiunilor pe care le adaposteste. Pestera Magura este considerata ca una din cele mai frumoase cavitati subterane ale tarii. Ea este constituita dintr-o retea labirintica de galerii lipsite de denivelari importante si in general usor accesibile, a caror lungime insumeaza l 500 m. Deschiderea larg arcuita, cu o inaltime de 6 m si o latime de 10 m, se continua cu o galerie spatioasa, rectilinie, in care formatiunile stalagmitice isi fac foarte curand aparitia si care se termina in Sala Mare, dupa ce depaseste un pilon gros de calcar. Aceasta sala este un fel de intersectie, care pune in evidenta cele doua aliniamente tectonice care au directionat formarea golului subteran. Cel dintai, orientat nord-sud, este materializat in primul rand de Galeria de Intrare. Cel de al doilea, desfasurat pe directia nord-est-sud-vest, corespunde ramificatiilor acesteia : spre dreapta se deschid Galena Valului si Galeria Gururilor, bogat concretionate, care iau sfarsit in Sala Minunilor; spre stanga se patrunde pe sub bolta joasa a Galeriei Santurilor pentru a razbate intr-o imbinare de sali incapatoare oferind de asemenea o gama larga de concretiuni. Pe acelasi aliniament se situeaza si ultimul sector al pesterii, cuprinzind Sala Liliecilor, Sala Gururilor si Galeria Ursilor, aceasta din urma avand in capatul sau un sorb in prezent inactiv.
Pestera Magura ar putea fi considerata ca un aliniament fosil al drenajului subteran care strabate in momentul de fata Pestera Coliboaia, dar argumente care sa intareasca aceasta presupunere sunt greu de gasit in configuratia actuala a reliefului. In depozitele de umplutura care acopera planseul au fost descoperite numeroase oase apartinand cu precadere ursului de caverna, iar intr-un diverticol al Galeriei Ursilor se conserva urme de activitate ale acestui mare mamifer (urme de gheare si suprafete de stanca lustruite prin frecare). Pestera adaposteste si o bogata fauna subterana, din randurile careia se remarca prin abundenta sa coleopterul Pholeuon leptoderum hazayi; uneori, de pilda in jurul unui cadavru de liliac, se concentreaza mii de astfel de insecte.
Datorita importantei pe care o prezinta sub raport cristalografic, bio-speologic si paleontologic, Pestera Magura este declarata monument al naturii iar vizitarea ei nu poate fi facuta decat cu respectarea tuturor normelor prevazute de lege. Nu sunt necesare decat mijloace individuale de iluminat.
ISTORIC:
Prima descriere, insotita de o schita a principalelor galerii, este publicata de G. Hazay in 1887. In anii 1921 si 1922, pestera se numara printre obiectivele campaniilor biospeologice intreprinse de E. Racovita, R. Jeannel si P. A. Chappuis. Explorarea completa a cavitatii si ridicarea unui plan amanuntit sunt rezultatul cercetarilor efectuate in perioada 1956-1962 de Sectia din Cluj a Institutului de speologie „E. Racovita” (C. Piesa, M. Alb, I. Viehmann), in colaborare cu M. Bleahu si V. Puscariu.
Recomanda si prietenilor |