CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera Moanei





       

 

ASEZARE:
Pestera Moanei se afla pe versantul drept al Vaii Luncilor (sau a Misidului), afluent al Crisului Repede amonte de Suncuius, la o departare de 4,7 km de confluenta cu Crisul, aproape de comuna Suncuius.

 

DESCRIERE:
Pestera Moanei se desfasoara sub forma unui urias Y, incastrat in masivul de calcare jurasice care se intinde intre depresiunea Ponoras si Valea Misidului. Doua largi deschideri triunghiulare dintre care cea inferioara constituie punctul de exurgenta al pinului subteran ce strabate intreaga cavitate – converg foarte curand intr-o prima sala incapatoare, dincolo de care o galerie ingusta si destul de inalta urmareste unghiurile, de altfel nu prea numeroase, ale unei diaclaze directoare. Cateva cascade si stramtori, datorate indeosebi bogatiei scurgerilor stalagmitice, fac dificila parcurgerea acestei galerii, pana intr-atat incat doua dintre ele au constituit puncte terminus succesive in cunoasterea pesterii. Cele doua ramuri care se desprind dupa Marea Bifurcatie au o configuratie si o dezvoltare inegale. Galeria estica este mai ingusta si aproape orizontala, inchizandu-se prin colmatare dupa un traseu de 117 m. Galeria sudica este in schimb larga si puternic ascendenta, dupa 141 m de la bifurcatie atingandu-se cota maxima, de +104 m fata de intrare. Acest punct, unde inaintarea este oprita de o mare aglomerare de blocuri prabusite, se afla de altfel foarte aproape de suprafata. Pestera Moanei constituie actualul nivel de drenare subterana a apelor care se pierd prin Ponorul din Stanul Ciutii si – probabil – si a celor care sunt captate in Ponorul din Valea Macra, din extremitatea vestica a depresiunii Ponoras. Alaturi de ea se schiteaza si un nivel superior, fosil, materializat prin Pestera Lesiana, care se deschide la aproape 70 m deasupra vaii si care, cu toate ca nu prezinta practic nici un interes turistic, ramane un element important in studiul evolutiei acestui sistem carstic.
Exceptand primii 120 m de galerii, parcurgerea Pesterii Moanei necesita nu numai un echipament speologic complet si materiale de explorare, ci si un grad mai ridicat de pregatire fizica si tehnica. Vizitarea ei integrala nu este recomandata din aceasta cauza decat celor care sunt familiarizati cu explorarile subterane.

 

ISTORIC:
Cele dintai referinte privind acest important fenomen carstic apartin lui E. Bokor, care intreprinde aici prospectiuni entomologice in primii ani ai secolului nostru. Ele sunt continuate in 1922 de R. Jeannel si V. Puscariu, carora le datoram si prima descriere a pesterii, cuprinzad 120 m de galerii. Lungimea sectorului cunoscut al cavitatii sporeste apoi la 300 m in 1963, ca urmare a cercetarilor efectuate de Sectorul Cluj-Napoca al Institutului de speologie „E. Racovita”, si la l 170 m in 1977, dupa explorarile organizate de Cercul „Z al speologilor amatori din Oradea”.


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook