CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera de la Fata Apei





       

 

 

ASEZARE:
Pestera de la Fata Apei este cunoscuta si sub numele de Pestera cu Apa din Remeti sau Pestera de sub Peretele Cornului. Cavitatea este situata in apropierea localitatii Remeti din judetul Bihor, in versantul stang al vaii Iadului.

 

DESCRIERE:
Denumirea de Pestera de sub Peretele Cornului provine de la deschiderea golului subteran la baza falezei unui abrupt calcaros numit de localnici Peretele Cornului sau al Cornilor. Se inscrie in randul golurilor carstice cu potential brut modest din cauza dimensiunii reduse de 350 m, insa prin apropierea de drumul judetean 108 ce strabate culoarul vaii Iadului, ea beneficiaza de un potential pozitional foarte bun.
Pestera, a carei lungime totala este de 250 m, se compune dintr-o galerie ingusta, usor meandrata, care urmareste in cea mai mare parte a sa o diaclaza directoare. Din acest motiv mai ales in prima jumatate a cavitatii, bolta se ridica frecvent la 20-30 m inaltime si este intrerupta de numeroase hornuri. Tot aici, suspendate la vreo 5 m in peretele drept, cateva mici coridoare schiteaza un nivel superior, fosil.
Acest prim sector al pesterii este sec ; in schimb, cea de a doua jumatate a galeriei este parcursa de un parau subteran, care apare dintr-un sifon impenetrabil si care primeste pe dreapta un scurt afluent. Originea acestui parau corespunde pierderilor in pat care se produc in Valea Rea (afluent de stanga al Vaii Iadului) la mai putin de 500 m in linie aeriana de Pestera de la Fata Apei. Cursul de apa din galeria principala dispare dupa un parcurs de aproximativ 100 m printr-un sorb, in vecinatatea caruia se deschide un diverticol descendent, aproape un put ce functiona inca, in momentul primei explorari ca punct de captare a pinului subteran. Astazi insa, apele reapar la zi printr-o resurgenta aflata in insasi albia Vaii Iadului. Concretiunile sunt slab dezvoltate, rezumadu-se la cateva scurgeri parietale.
Echipamentul necesar unei vizite subterane obisnuite trebuie completat cu cizme de cauciuc pentru a se putea parcurge sectorul activ, unde nivelul apei nu creste la viituri decat in mod exceptional.

 

ISTORIC:
Cele dintai referinte privind Pestera de la Fata Apei se datoresc lui Valeriu Puscariu care o exploreaza in anul 1928, descrierea sa succinta nefiind publicata insa decit 23 de ani mai tarziu in 1954, L Viemann intocmeste planul cavitatii, apoi, in 1975-1976, pestera face obiectul unor cercetari stiintifice de climatologie si ecologie subterana, intreprinse de Gh. Racovita si V. Craciun.


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook