CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Ghetarul de la Barsa





       

 

 

ASEZARE:
Pestera Ghetarul Barsa se afla situata in Muntii Bihorului, intr-o importanta zona din punct de vedere carstic deoarece in apropierea ei se afla mai multe pesteri deosebit de interesante cum ar fi Pestera Neagra Zapodie (12 048 m lungime si 178 m denivelare) si Pestera Ghetarul Focul Viu. La Ghetarul de la Barsa se poate ajunge pe trasee turistice marcate de la cabana Padis.

 

DESCRIERE:
Ghetarul de la Barsa reprezinta o retea ramificata, cu o topografie destul de complicata, constituita in cea mai mare parte din galerii active dar incluzand si unele tronsoane de coridoare fosile. Intrarea principala, situata la o altitudine de 1 136 m, se continua cu o panta in alinata, acoperita cu o carapace de gheata perena care se intinde pana la vreo 70 m de la suprafata, intr-o sala al carei spatiu este fragmentat de numeroase septe de roca suspendate in tavan. De aici se desfac doua ramificatii. Spre stanga se urca pana in Sala Mare, la extremitatea careia o scurta galerie razbate din nou la zi prin mai multe deschideri, dintre care cea mai importanta formeaza un aven de peste 10 m adancime. In latura dreapta a Salii Mari se poate intercepta pentru prima data drenajul subteran al pesterii, care a fost explorat in acest sector pe o lungime de 62 m. Ramificatia din dreapta ajunge in curand la acelasi curs de apa, care curge printr-o galerie de pana la 5 m latime, incrustata pe alocuri cu concretiuni de montmilch. Planseul este acoperit de blocuri mari care ingreuneaza intrucatva inaintarea si printre care paraul se strecoara pana la un sifon impenetrabil, situat la 170 m de la intrare. Tot acest sector al cavitatii poate fi vizitat fara dificultati majore. Pestera se continua printr-o diaclaza ingusta si meandrata, care se deschide cu putin inainte de sifon in peretele din dreapta, la o inaltime de 4 m. Dupa un parcurs de 70 m, ea debuseaza intr-o salita de unde se ajunge din nou la cursul de apa. Galeria care continua in aval este dublata de cateva fragmente ale unui nivel superior fosil, apoi devine singura cale de inaintare, intrerupta de patru cascade de 4-10 m inaltime. Un nou sifon, aflat la 106 m adancime fata de suprafata, a putut fi ocolit printr-o galerie superioara, dar la adancimea de 112 m explorarea s-a oprit definitiv in fata boltilor inecate. Trei ramificatii mai importante, prin care se dreneaza apele infiltrate in dolinele de la suprafata, completeaza topografia acestui sector al pesterii. Paraul din Ghetarul de la Barsa este un afluent al complicatei retele subterane din sistemul Zapodie, de care este despartit de un tronson de galerii necunoscute in lungime aeriana de numai 89 m. Ca si toate celelalte ape care se concentreaza in complexul carstic al Gropii de la Barsa, el reapare la suprafata probabil in Valea Galbenei, prin cateva mici izvoare aflate in Poiana Florilor, dar aceasta problema nercesita inca multe lamuriri inainte de a fi cunoscuti in intregime.
Se recomanda ca aceasta pestera sa fie vizitata in zona de la intrare, care este accesibila. Inca de la intrare pestera are un aspect labirintic care poate duce la rataciri. Restul cavitati nu poate fi vizitat decat de persoane cu cunostinte si pregatire speologica.

 

ISTORIC:
Prima mentiune referitoare la aceasta pestera o datoram lui A. Schmidl, care publica in 1863 o sumara descriere a zonei invecinate intrarii, pe o distanta de 170 m. Ea este vizitata apoi pe rand de J. Czaran (1903), E. Bokor (1921) R. Jeannel si E. Bacovita (1929). In 1956, o echipa mixta a Institutului de speologie din Cluj si a Comitetului Geologic sporeste lungimea cunoscuta a cavitatii la 694 m, pentru ca, datorita explorarilor intreprinse de speologii amatori din Oradea si Cluj-Napoca, aceasta sa ajunga in 1975 la 2 750 m.


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook