CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera de la Cubles





     

 

 

ASEZARE:
Desi nu se bucura inca de un prestigiu turistic deosebit, Muntii Padurea Craiului includ numeroase zone de un remarcabil pitoresc, asa cum este, printre altele, si salbatica Vale a Videi, in bazinul superior ai acesteia, mai exact in versantul stang al unui afluent numit Paraul Blajului, la 1,5 km amonte de punctul de confluenta, se afla si un interesant obiectiv speologic : Pestera de la Cubles.

 

DESCRIERE:
Intrarea, foarte larga dar relativ scunda, se deschide la o altitudine de 430 m. Ea se continua cu un scurt vestibul, care se ramifica in doua galerii spatioase, orizontale, insumand aproape 350 m. Galeria din dreapta, aproape rectilinie, este in intregime concretionata. Peretii sunt imbracati in largi scurgeri stalagmitice. In timp ce pe planseu abunda stalagmitele si gururile. In mijlocul sau se inalta o mare coloana, denumita Palmierul. Galeria din stanga, cu un traseu mai sinuos, ofera la randul ei o vasta gama de concretiuni, cu numeroase gururi si domuri stalagmitice, concentrate mai ales in sectorul terminal. Alaturi de acest remarcabil tezaur cristalografic, pestera este reputata si pentru diversitatea faunei subterane pe care o adaposteste si care ii confera o importanta biospeologica particulara.
Cum pestera nu prezinta nici o dificultate de ordin tehnic, echipamentul necesar vizitarii ei se rezuma la mijloacele individuale de iluminat, iar splendidul cadru subteran – care se cere pastrat cu ingrijire si ferit de pericolul distrugerii ireversibile atat de iminent pentru pesterile concretionate -, ca si peisajul spectacular al cheilor Vaii Vida constituie o motivatie suficienta pentru parcurgerea intregului itinerar care duce la Pestera de la Cubles.

 

ISTORIC:
Pestera de la Cubles a fost cunoscuta inca din prima jumatate a secolului trecut si ocrotita mult timp datorita zidului construit la intrare prin grija unei companii de exploatare a bauxitei, care activa in zona pe la inceputul secolului nostru. Aceasta fericita situatie ia sfarsit o data cu incetarea lucrarilor miniere iar explorarile intreprinse in 1922-1924 de Institutul de speologie din Cluj dezvaluie si primele semne de degradare a pesterii.


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook