CAZARI TURISTICE

• Statiuni turistice
• Hoteluri
• Pensiuni

OBIECTIVE TURISTICE

• Castele
• Manastiri
• Cetati
• Muzee
• Monumente si Natura
• -> Rezervatii Naturale
• -> Pesteri

INFO UTILE

• Traditii romanesti
• Bucatarie romaneasca
• Trasee turistice
• Harti turistice
• Agentii de turism

Transport

• Calculator Ruta
• Rutier
• CFR
• Aerian
• Fluvial

CAUTARE

SECTIUNE MEMBRII

Cerere Inregistrare Recuperare parola

VA RECOMANDAM

Pestera Zmeilor de la Onceasa

        

 

ASEZARE:
Pestera Zmeilor de la Onceasa este situata in muntii Bihorului. La pestera se ajunge relativ usor, descrierea traseului se regaseste in majoritatea ghidurilor turistice ale zonei. Cel mai cunoscut traseu pleaca de la Padis prin Cheile Somesului Cald pana la Poiana Onceasa.

DESCRIERE:  
Pestera Zmeilor de la Onceasa se deschide la o altitudine de l 320 m, in versantul drept al Vaii Ponorului, la 4,5 km amonte de confluenta acesteia cu Somesul Cald.
Intrarea care se casca la picioarele peretelui calcaros este de forma aproximativ triunghiulara, cu baza de 7,6 m si inaltimea de 3,8 m. Ea este urmata de o galerie lunga de 67 m, prin care se coboara in panta accentuata, peste daramaturi, pana in Sala Domului. Aceasta este un spatiu de dimensiuni considerabile, a carei latime maxima atinge 38 m si a carei bolta se ridica la 26 m. In partea opusa intrarii se afla un larg diverticol, cu peretii concretionati si cu planseul rascolit de nenumaratele sapaturi facute pentru a se scoate osemintele de urs. In partea dreapta, pestera continua printr-o galerie larga, orizontala, frumos concretionata mai ales in a doua sa jumatate. Cea mai interesanta formatiune o constituie un planseu stalagmitic suspendat in peretele stang - martor al unor trecute faze de colmatare si reactivare a golului subteran. Lungimea totala a cavitatii este de 310 m.
Cum pestera nu ridica nici o problema de ordin tehnic, nu sunt necesare decat mijloace individuale de iluminat.

ISTORIC:
Dupa publicarea primei descrieri de catre E. A. Bielz in 1852, Pestera Zmeilor devine curand cunoscuta, indeosebi pentru faptul ca ea constituie un veritabil cimitir de ursi de caverna. Neobositul explorator care a fost A. Schmidl ii detaliaza descrierea, insotind-o de un plan care a ramas practic singurul utilizat pana in zilele noastre. R. Jeannel si E. Racovita viziteaza aceasta pestera in august 1921, insistand in cercetarile lor asupra faunei cavernicole dar efectuand si observatii interesante asupra evolutiei cavitatii.

 

Recomanda si prietenilor