ASEZARE:
Pestera Gaura Turcului se afla la circa 5,5 km de Resita, in versantul drept al Vaii Sodolu Mare, amonte de confluenta acesteia cu Valea Baciului;

DESCRIERE:
Pestera este alcatuita dintr-un sistem labirintiform de galerii, sali si puturi totalizand 438 m pe o denivelare de 22 m. Lumina patrunde difuz pana la 24 m. Din Galeria Principala se desface la stanga Diaclaza Oblica iar la dreapta Galeria Ascunsa, mai greu accesibila. Partea profunda a pesterii este alcatuita din Galeria Descendenta, cam dificil de parcurs pana la lacul-sifon din capatul sud-vestic. La intalnirea dintre Galeria Principala si Galeria Descendenta se afla Sala cu Blocuri Prabusite. Din aceasta sala se desface un culoar cu horn care ne urca in Sala Superioara, precum si un put de 13 m care ne coboara in Sala Inferioara. In timpul ploilor abundente Galeria Descendenta si ramura sa estica (care se termina printr-un sifon) sunt in buna parte inundate, putandu-se inainta pana la sifoanele temporare. De altfel aceasta galerie subfolosita are puternice urme de eroziune si coroziune a apei (hieroglife, lame ascutite, polite de silex etc.). La inceputul Galeriei Principale (care este fosila) exista doar hieroglife si marmite. Probabil ca apa care se pierde prin ponorul Dragoina din Poiana Bichii a contribuit la formarea pesterii, intr-o faza mai veche din evolutia sa, Galeria Principala era drenata de un curs de apa subteran care iesea prin actuala deschidere prevazuta cu urme de ziduri. Ulterior, o data cu adancirea pesterii, apa si-a modificat cursul, drenand Galeria Descendenta intre cele doua lacuri-sifon si, iesind la exterior prin izvorul Dragoina. In faza actuala apa este drenata prin galeriile unui sistem inferior, activ, inaccesibil omului; numai la viituri puternice mai este folosit partial sistemul subfosil (Galeria Descendenta). Galeriile nu-s bogate in speleoteme. Pe alocurea exista totusi concretiuni de calcit care ne incanta privirea: stalactite, scurgeri parietale, crusta stalagmitica cu gururi si stalagmite. Pestera prezinta un interes deosebit pentru unele vietuitoare marunte de pe podea (o specie de miriapod si alta de gandac care traiesc numai in cateva pesteri banatene), precum si pentru doua specii de crustacei subterani minusculi ce populeaza bazinasele cu apa din Galeria Descendenta.
Nu exista amenajari turistice. Pentru a parcurge toate galeriile e nevoie de lampa, casca de protectie, salopeta si cizme de cauciuc ; pentru put (recomandat numai speologilor amatori) mai trebuie o scara speologica de 13 m si coarda de asigurare. Se recomanda vizitarea in lunile cu putine precipitatii. Timp necesar (exclusiv putul) : l ora.

ISTORIC:
La intrarea in Pestera Gaura Turcului se gaseste un zid medieval, din secolul al- XVI-lea, lung de 5 m, gros de 0,8 m, construit din piatra de rau si mortar, distrus partial.
Conform legendei, populatia Satului Cuptoare s-a ascuns aici de turci, care in incercarea de a-i scoate afara, au construit zidul la intrarea in pestera si au facut focul in asa fel incat fumul sa intre in pestera pentru ca satenii sa fie obligati sa iasa afara; acestia au gasit insa o alta iesire si au reusit sa fuga si sa se salveze; legenda ar putea fi adevarata, desi in prezent pestera nu are o alta intrare, dar are un horn inalt care poate fi catarat si care s-ar putea ca la vremea aceea sa ajunga pana afara, avand in vedere ca in prezent ajunge pana aproape de suprafata. Este posibil ca intre timp, datorita conditiilor meteo si dezvoltarii vegetatiei, hornul sa fi fost astupat. De asemenea, este posibil ca intrarea hornului sa fi fost astupat de localnici pentru a proteja animalele ce pasc in zona sa nu cada inauntru, lucru practicat de localnicii din zonele calcaroase in Caras Severin.