CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera Plopa-Ponor





 

 

ASEZARE:
Pestera Plopa-Ponor este situata in Podisul Uteris, la circa 570 m altitudine (Intrarea Plopa) si reprezinta continuarea in subteran a Vaii Ponor.

 
 
 
 
 
 
 
 
 

DESCRIERE:
Pestera este activa, sapata de paraul Ponor in urma unor captari carstice succesive. Ea este accesibila pe 763 m (53 m prin Intrarea Ponor si 710 m prin Intrarea Plopa).
Dupa ce parcurge traseul de la suprafata, paraul Ponor patrunde in subteran printr-o crapatura orizontala foarte scunda in baza unui perete inalt de vreo 30 m care ii bareaza calea : suntem in fata Intrarii Ponor. Strecurandu-ne cu greu prin gura de obicei astupata de busteni putem inainta -cu ajutorul unei barci pneumatice pana la un lac-sifon permanent situat la numai 53 m de la gura. Pe parcurs ne retine atentia calcarul alb al tavanului si peretilor, in care sclipeste negrul carbunos al benzilor si nodulilor de silex, unii enormi. Paraul subteran reapare in lacul-sifon permanent din fundul galeriilor accesibile prin Intrarea Plopa, iese din pestera, mai parcurge vreo 20 m prin niste chei inguste (Cheile Plopa) si se varsa in Minis. Portiunea dintre cele doua sifoane n-a fost inca explorata cu scafandru autonom.
Inaintind prin albia bolovanoasa a pariului ajungem in fata deschiderii triunghiulare, inalta de Mm, a Intrarii Plopa. Chiar de aici punem barca pe apa si vislim impotriva curentului pina la capatul primei dorne, lunga de 18 m. La 54 m de la intrare se desface pe stanga o galerie mai ingusta si inalta de 5 - 6 m, cu peretii lustruiti, prezentand pe alocuri lingurite daltuite de apa viiturilor mari. Navigam pe ea 150 m pina dam de un sifon. Ne intoarcem la galeria principala si tot cu barca plutim pe cele 6 dorne adanci pana la 4 m, formate de baraje stalagmitice asezate in trepte. Dupa ultima dorna dam de un enorm baraj concretionar inalt de 3 m, format din scurgerile proeminente ale celor doi pereti opusi care, unindu-se, tind sa astupe toata sectiunea galeriei pe aproape 10m. Lasand barca aici incercam sa escaladam obstacolul sau mai bine sa ne strecuram printr-un canal stramt, pe jumatate inecat, din baza barajului. In continuare galeria ramane la aceeasi inaltime ca si deasupra dornelor (4 - 5 m) pina dincolo de Sala cu Nisip. Aceasta sala este o dilatare a galeriei in care apa - stag-nind la viituri in spatele barajului nr. l-a depus movile mari de nisip fin. Dupa o strangulare a galeriei (0,6 m latime si 1,9 m inaltime) patrundem intr-o sala frumos concretionata, apoi ajungem la o intersectie de galerii unde reintalnim cursul subteran. Portiunea de galerie parcursa de la marele obstacol si pana aici se caracterizeaza prin frumusetea stalactitelor inclinate sau drepte, a baldachinelor, a scurgerilor parietale colorate in negru, cafeniu, aramiu, roz sau alb, a domurilor si a stalagmitelor. La 350 m de la intrare, dupa un cot brusc al galeriei se aude zgomotul puternic al unei mici cascade, iar dincolo de ea se afla lacul-sifon prin care piriul Ponor isi face aparitia in sistemul de galerii ale sectorului Plopa.
Ponor-Plopa este o pestera calda (9 - 10°C in profunzime, iulie - septembrie), foarte umeda (100%) si fara curenti de aer sesizabili.
Explorarea pesterii e un prilej de a arunca o privire indiscreta asupra lumii de animale marunte si ciudate care salasluiesc aici in bezna. Iata, pe mormanele de nisip, melci fara casuta, dintr-o specie descrisa din aceasta pestera ; gandaci de culoarea chihlimbarului ; miriapode albe (endemice si troglo-bionte) cu miscari hieratice si altele cafenii care se ascund in crapaturi cu miscari extrem de vioaie. Iata in apa pinului viermi plati (planarii tipice subterane) ca niste frunzulite albe si roze, inaintand prin elegante miscari ondulatorii ale marginii lor festonate. Iata in apa micilor bazinase de calcit crustacei depigmentati cu apendici lungi si delicati, inotand pe o rana.
Pestera neamenajata si nedegradata de vizitatori gratie cursului de apa subteran cu dorne si lacuri adinci care o protejeaza.
Pestera Plopa-Ponor poate fi vizitata cu ajutorul unei barci pneumatice, a unor cizme de cauciu si a surselor de iluminat. Pestera este spectaculoasa datorita lacurilor care s-au format in interior si a formatiunilor stalagmitice intalnite aici. Durata vizitarii sectorului Plopa : 4-5 ore.

 
 

ISTORIC:
Ambele intrari sunt cunoscute de localnici, dar vizitarea pesterii este evitata din cauza dornelor si isifoanelor de pe cursul subteran. Sectorul Plopa a fost cercetat si cartat de V. Sencu in 1959, iar intre 1961 si 1966 L. Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea l-au studiat sub aspect bio-speologic. Pestera fiind improprie pentru studii paleontologice, presupunem ca fauna fosila mentionata de T. Orthmayr (1872) si chiar cea actuala citata de E. Bokor (1921) pentru „Pestera Plopa” apartine de fapt Pesterii Ponor-Uscata din apropiere.

 

 


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook