ASEZARE:
Pestera Gaura cu Musca este un loc plin de legende si de istorie din Clisura Dunarii. Pestera este situata 12 km aval de Moldova Noua judetul Caras Severin la cca. 30 m desupra nivelului Dunarii.
Intrarea in pestera se afla in versantul stang al Defileului Dunarii, in marele abrupt calcaros situat in apropierea stancii Babacai din albia Dunarii, la 3 km in aval de localitatea Pescari. Altitudinea 92 m (28 m deasupra apei Dunarii).

DESCRIERE:
Pestera este dezvoltata in cea mai mare parte pe un sistem de diaclaze in calcare jurasice. Sistemul de galerii active si fosile totalizeaza 254 m. Urcand de la sosea, din dreptul unui izvor cu apa buna de baut, pe o poteca taiata in stanca sub forma de trepte ajungem la intrarea lata de 7 m si inalta de 4,5 m, de unde se deschide o priveliste larga spre Cetatea Golubat de dincolo de fluviu. Printr-o spartura practicata in zidul vechi (se pare ca pestera a fost fortificata prin anul 1800) patrundem in dreapta in Galeria Uscata, luminata de o „Fereastra” naturala imensa prin care se vede Dunarea. Dupa un urcus de 40 m pe argila ajungem la capat.Revenind la intrare putem inainta la stanga pe Galeria cu Apa inundata de paraiasul subteran. Trecand cu cizmele prima dorna adanca de pana la 70 cm si pe al carei fund s-a acumulat mult guano de la doua mari colonii de miotisi, ajungem sub cupola inalta de 8 m a Salii Liliecilor care adaposteste o colonie de rinolofi. In dreapta, sub tavanul tot mai lasat, o dorna adanca de 2 m face imposibila inaintarea fara barca de cauciuc, in imediata apropiere, tot in Sala Liliecilor, observam un prag lunecos din cauza guanoului imbibat cu apa de picurare. Daca reusim sa urcam cei 2 m ai pragului, printr-o galerie scunda (pana la 0,5 m) dam din nou in Galeria cu Apa, unde paraul curge printre plaje de nisip si pietris fin catre dorna pe care am evitat-o. Urcand pe langa parau ajungem in dreptul Galeriei cu Argila, foarte .ascendenta si bogat concretionata in partea ei finala, in sfarsit, inca un cot, o dorna putin adanca si avem in fata o scurgere parietala inalta de vreo 8 m care practic bareaza sectiunea galeriei si de sub care apare cursul subteran (originea acestuia nu se cunoaste). Dupa ce iriga pestera, el iese la lumina zilei, coboara panta abrupta printre stanci si se infiltreaza intr-o firida de tuf calcaros de la baza peretelui, captusita cu muschi matasosi si complet concretionata (nu lipsesc gururile cu perle de caverna) ; langa sosea paraul este captat intr-un „valau”, chiar langa micul izvor cu apa de baut.
Galeriile pesterii nu sunt lipsite de concretiuni spectaculoase de calcit. Dintre ele ne atrag atentia gururile si barajele de travertin. Mai retinem prezenta pe preti a „laptelui de piatra” (mondmilchul) si a buzunaraselor de calcit suprapuse (odontolite). Dar nota specifica a pesterii e data de mirosul foarte penetrant de amoniac ce se degaja din marea cantitate de guano cazut in apa sub numeroasele si marile colonii de lilieci, precum si de la liliecii insasi, care la apropierea omului se desprind din colonie si zboara, cu sutele, falfaind din aripi moi ca niste aratari din alta lume.
Fauna guanoului este, bineinteles, dominanta ; nu exista specii cu adevarat de pestera, in apa paraiasului subteran traiesc latausi din genul Niphargus.
Pestera este practic neamenajata. Niste trepte de piatra ne conduc in Galeria Uscata, singura vizitata si degradata. Pentru parcurgerea Galeriei cu Apa sunt necesare cizme de cauciuc lungi (la viituri, pentru turistii antrenati, barca de cauciuc), casca, salopeta si flanela (temperatura este de 12 -13,5° vara si toamna, iar umiditatea 96-100%). Durata vizitarii : l ora.

 

ISTORIC:
Numele de Gaura cu Musca vine de la musca columbaca (Simulium colombaschense), o musca vampir care a produs multe probleme localnicilor, dar mai ales vitelor acestora. Aceasta musca a existat in zona pana la constructia barajului de la Portile de Fier cand a disparut datorita modificarii habitatului. Musca ataca vitele, le musca in zonele cu piele fina, nari, buze, urechi Muscaturile produceau inflamatii care sufocau animalul in cateva ore sau zile. In pericol erau si copiii mici daca musca reusea sa patrunda in gura sau trahee. Specialistii spun ca aceste musculite nu au avut nici o legatura cu pestera. Dezvoltarea lor a fost posibila numai in apele Dunarii inainte de formarea lacului.
Sunt si legende care explica cum a aparut musca in pestera. Ea s-ar fi nascut dintr-un cap al balaurului cu 12 capete ucis de Iovan Iorgovan, sau din capul balaurului ucis de Sfantul Gheorghe, ca si-ar avea originea intr-un parau infectat de scorpioni, serpi, viespi otravitoare, ca s-ar fi nascut in copaci, sau intr-o buruiana din imprejurimile Golubacului.
A fost locuita in perioada Hallstatt fiind un adapost ideal pentru omul primitiv. Pozitia ei, cu intrarea prin care domina Dunarea a facut ca in epoca medievala sa fie fortificata si armata cu tunuri si o mica garnizoana de soldati. Astazi se mai vad fortificatiile de la intrare facute inca de la 1460 si refacute de mai multe ori, folosite pana prin 1880.