ASEZARE:
Pestera Izverna este situata in apropierea satului Isverna din comuna omonima situata in judetul Mehedinti, la o altitudine de 600m.

          DESCRIERE:
Din Pestera Izverna porneste cel mai mare izvor carstic din judetul Mehedinti. Pestera este foarte dificil de explorat datorita pasajelor (sifoane, lacuri subterane), cu galeri intortocheate, pereti calcarosi abrupti, creand impresia unui imens parc suspendat. Pana in prezent sunt accesibile doua galerii.
Este o pestera activa cu portiuni subfosile si fosile; galeria principala este orientata nord-vest - sud-est si s-a dezvoltat pe un sistem de diaclaze prelucrate prin eroziunea apei. Morfologia este tipica pesterilor active, intalnindu-se: septe de eroziune, profile eliptice, pilieri, valuri de eroziune si marmite.
Interiorul este animat de mici lacuri cu pana la 75 cm adancime si de ineditul Lac Verde - 1,5 m adancime.
Galeria fosila este dezvoltata pe o diaclaza de 2 - 4 m, impodobita cu stalagmite si finalizata prin "Vestiarul Scafandrilor" - 12 m lungime, 8 m latime si 2 - 6 m inaltimi. Traseul destinat turistilor se incheie cu "Sifonul Scurt" - 20 m lungime, 5 m adancime.
Pentru vizitare este indicat un echipament format din: casca, cizme, sursa de lumina, barca pneumatica, cordelina sau scarita de 10 m lungime. Vizitarea pesterii dureaza aproximativ o ora.

ISTORIC:
Legenda spune ca imparateasa Maria Tereza a scufundat un depozit de argint al Imperiului Austro – Ungar aici. Nimeni nu a reusit inca sa descopere care sunt izvoarele cristalinului rau subteran. Pestera Izverna a fost explorata pentru prima oara de biospeologul C. N. Ionescu pe o lungime de 200 metri. In 1914 el a publicat o descriere a acestei portiuni, iar in 1951 P. A. Chappuis si A. Winkler au facut o descriere mai amanuntita. In perioada 1964-1967 V. Decou a facut aici cercetari de biospeologie, iar in 1973, C. Goran a realizat planul pesterii aparut in 1976. O echipa a Cercului speologic Focul Viu” condusa de S. Roata, a recartat pestera in 1979 descoperind galerii noi, astfel ca lungimea actuala era de 1.500m. In acelasi an au inceput si explorarile cu scafandrul autonom, cu rezultate promitatoare, explorari care au continuat in 1980 cand Florin Paroiu si Costel Vanau, pionieri ai scufundarilor din Romania, au fost primii care au trecut de Sifonul Verde, lung de 50 de metri, apoi de Sifonul Galben care este ceva mai scurt.
A urmat o galerie prin care se putea inainta cu apa pana la piept, contra curentului puternic. Aceasta galerie se termina brusc cu Sifonul Negru, cel mai mare sifon din Romania, avand peste 400m lungime si o denivelare negativa de 40m. Dupa 1990 Jacques Yves Cousteau a venit aici cu echipa sa de speologi si scufundatori. In ianuarie 2005, Gabor Mogyorosy si Mihai Baciu au reusit sa treaca de Sifonul Negru, descoperind sute de metri de galerii post-sifon dintre care 300 de m de galerii active. Pana acum au fost explorati 1.800m de la inceputul sifonului negru. Explorarea continua si in prezent datorita potentialului foarte mare si descoperirii a noi sifoane la capatul galeriei emerse. Pestera Izverna este una dintre cele mai renumite pesteri din Europa pentru practicarea speologiei subacvatice, fiind filmata si de Jacques Yves Cousteau in sectiunea ‘Explorari ale secolului XX’ din filmul Muzeului Smithsonian din Washington.