ASEZARE:
Pestera Ponicova este sapata in versantul stang al Dunarii, in Cazanele Mari, Ciucaru Mare, fiind partial inundata dupa crearea lacului de baraj.

DESCRIERE:
Este cea mai importanta pestera din Defileul Dunarii, ea fiind cunoscuta si sub denumirile de Pestera de la Gura Apei sau Pestera Liliecilor, datorita coloniilor de lilieci care traiesc in Galeria Liliecilor.
Galeriile sale insumeaza 1.660m strabatand Ciucaru Mare si iesind in Dunare. Este accesibila de pe uscat sau de pe Dunare cu barca. La intrarea in pestera Ponicova, paraul cu acelasi nume creeaza niste chei scurte si salbatice si un pod natural lung de circa 25m si inalt de 6-8m.
Aici se poate ajunge cu salupa, parcurgand 500 m pe sub peretele Ciucarului Mare pana la gura pesterii. O alta intrare in pestera se poate face pe paraul Ponicova, care s-a  adancit in calcare, a format un pod natural, apoi strabate pestera formand un sistem de galerii etajate si se varsa subacvatic in Dunare.
Pestera are mai multe galerii, dinspre cheile Ponicovei (de pe uscat) se intra in Galeria Ogasului Ponicova, sau pe o potecuta ingusta in Galeria Liliecilor. Aceasta este o sala lunga de peste 100 m, lata de 60 m si inalta de peste 30 m, care are pe podea blocuri de prabusire, gropi, concretiuni si movile de guano provenit de la liliecii relativ mari.
Din Galeria Ogasului Ponicova se desprind doua ramificatii: una ce duce spre Galeria Concretiunilor, partea cea mai frumoasa a pesterii, cu anemolite si Sala Coloanelor, iar cealalta duce la Galeria Scarii si Galeria cu Argila.
Conditiile de vizitare sunt precare, pestera nefiind amenajata pentru turism, ea fiind declarata rezervatie speologica datorita unor resturi fosile de Ursus spelaeus, un fragment de ceramica foarte veche si a unor specii endemice.
Vizitarea se recomanda sa se faca in grupuri conduse de un ghid, avand lampi, cizme de cauciuc, echipament adecvat, deoarece vizitarea intregii pesteri dureaza 2-3 ore.

ISTORIC:
Primele cercetari, de natura geologica, dateaza de acum un secol (M. Munk, 1872 232j95c ), iar cele dintai indicatii faunistice, de acum cateva decenii (R. Jeannel, 1929). In 1962-1963, St. Negrea impreuna cu A. Negrea si L. Botosaneanu ridica primul plan topografic al pesterii si incep cercetari extensive organizate, iar in anii 1965-1969 primii doi efectueaza un studiu intensiv asupra biocenozelor cavernicole. In 1966-1967,1.Povara, N.Schmidt si A. Petcu intocmesc primul profil al pesterii.