ASEZARE:
Pestera Humpleu (Pestera din Valea Firei) este situata in Masivul Vladeasa, pe raza comunei Margau, in judetul Cluj.

            DESCRIERE:
Pestera are valoare exceptionala care, prin interesul stiintific sau unicitatea resurselor este reprezentativa pentru patrimoniul speologic national si international si are importanta nationala care se distinge prin marime.
Intrarea se gaseste la baza Dealului Humpleului, pe Valea Firei. Ca lungime, Pestera Humpleu se situeaza printre primele 5 mari cavitati din tara, cu galerii ce insumeaza peste 40 km lungime. Totusi, ceea ce o face cunoscuta, nu numai in tara cat si in afara, sunt galeriile sale, de dimensiuni de-a dreptul impresionante. Se spune ca aici se afla cea mai mare sala subterana din tara (din unele surse este considerata a doua sala ca dimensiuni din Europa si a patra din lume). Panã in 2009 au fost descoperite 22 de sãli, dintre care 4 sunt ºi cele mai mari din Romania. Intrarea in pestera este mica si ingusta. Ea se poate parcurge pe o prima portiune fara mari dificultati, dar, datorita dimensiunilor sale grandioase, se recomanda prezenta unui ghid. In interiorul ei se intalnesc formatiuni concretionare de pestera, cele mai frumoase in acest sens gasindu-se in Sala Comorilor.
Pestera Humpleu va deveni cel mai probabil in curand cea mai intansa cavitate din tara, depasind cunoscuta Pestera a Vantului. Se aproximeaza ca pestera Humpleu are un potential de dezvoltare al galeriilor de peste 100 km lungime. In prezent pestera este inchisa si poate fi vizitata cu aprobarea ISER Cluj Napoca.
Cele mai spectaculoase săli sunt: Ondine, Sala de Dans, Buzunar, Suspendata, Club, Dan Coman, Minunilor, Gabor Halasi, Charonte, Grenoble, Salile "A", Sala Bivuacului, Inalta, Pagodelor, Helictitelor, 89", Amfiteatru, Bingo, Sala cu Ferestre, Sala Finală şi Sala Gigantilor, care are o lungime de 750m, lăţime 111 m şi înălţime de 35 m, a doua ca mărime din Europa.
In amonte de Pestera Humpleu, pe Valea Firei se afla alte mici cavitati, partial explorate: Pestera cu Montmilch, Pestera din Coasta Vartop, Pestera Labirint, Pestera Ursului.

ISTORIC:
In septembrie 1984, clujanul Angelo Bulboaca a fost condus de catre padurarul Avram Cus la o mica deschidere intr-un con de grohotis, aflata in versantul drept a Vaii Firei (Dealul Humpleu). Impreuna cu I. Pop si M. Almasan, doua luni mai tarziu, dupa mai multe ture de dezobstructie, au patruns in Pestera Mare din Valea Firei, descoperind Sala de Intrare, Sala Domului Prabusit, Galeria Rol si Galeria Falselor Lacuri. In explorari au intrat si speologii de la Z Oradea care tatonasera zona cativa ani inainte. Din concurenta celor doua echipe a rezultat o descoperire de exceptie. 40 km de pestera in doar 10 ani, comparativ cu Pestera Vantului in care exclusivistii speologii de la CSA Cluj au explorat 40 km in 40 de ani. Un sistem carstic de peste 40 km cu un potential de peste 100 km.