CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera Baia lui Schneider (Pestera din Dealul Popii)





           

 

ASEZARE:
Pestera Baia lui Schneider este situata la o ora de mers de localitatea Valea Vinului, pe versantul sud-estic al varfului Paltinisului. Pestera mai este cunoscuta si sub numele de Pestera din Dealul Popii.

 
 
 

DESCRIERE:
Baia lui Schneider se infatiseaza sub forma unei galerii relativ ingusta si usor descendenta in primele doua treimi, apoi larga si ascendenta in sectorul sau terminal. Fiind dezvoltata in ansamblu in lungul unei linii de fracturare a calcarelor marmureene in care este sapata, aceasta galerie are o desfasurare liniara si nu comporta decat foarte putine diverticole, dintre care cel mai important prelungeste, la un nivel superior dar pe aceeasi directie, extremitatea sa. Pe podea zac numeroase blocuri mari, marturii ale trecutelor framantari tectonice pe care le-a suferit muntele.
Principala caracteristica a pesterii si, in acelasi timp, punctul ei major de atractie, o constituie abundenta cristalizarilor acciculare de aragonit. Un acoperamant de braduleti centimetrici, albi, delicati si fragili imbraca mari suprafete de piatra pe pereti si tavan, trezind admiratia vizitatorilor si punand semne de intrebare cercetatorilor. Din nefericire, multe din aceste gingase alcatuiri cristaline au fost sacrificate de acei pseudoturisti care, nestiind sa respecte si sa pretuiasca natura, lasa in urma lor doar semnele regretabile ale unor degradari de cele mai multe ori ireversibile, in cazul de fata, alterarea cadrului natural este cu atat mai grava cu cat Baia lui Schneider este una din foarte putinele pesteri ale Romaniei in care carbonatul de calciu nu cristalizeaza in forma bine cunoscuta de calcit, ci in cea mult mai rara de aragonit.
Pestera foarte usor accesibila, a carei cunoastere se afla la indemana oricarui turist si, in mod deosebit, a celor care isi petrec concediul in statiunea Valea Vinului. Vizitarea ei nu necesita decat mijloace de iluminare.

 
 
 

ISTORIC:
Cercetata mai amanuntit si cartata de C. Goran si O. Busuioceanu in 1973, aceasta cavitate este cunoscuta de multa vreme de rodneni. Numele de „baie” se leaga de o poveste de demult, potrivit careia, pe vremuri, un miner ar fi gasit aici aur. Evident, aceasta nu este decat o ilustrare a credintei - pastrata pe alocuri si astazi in popor - ca pesterile ascund multe bogatii nestiute ; dar, daca ne gandim la valoarea stiintifica si estetica a cavitatilor subterane, o asemenea credinta este intru totul indreptatita !

 

 


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook