Pestera Stogu
ASEZARE:
Pestera Stogu se afla in Masivul Stogsoarelor, in peretele vestic, la o altitudine de 930 m si 30 m altitudine relativa, in versantul stang al Vaii Cheia.
DESCRIERE:
Pestera are o intrare mare, de 4x3 m, orientata spre vest. Dupa 4 m se intra intr-un spatiu mai larg (Sala Mare), care prezinta 4 diverticule scurte dar bogate in concretiuni (stalactite si stalagmite).
In Sala Mare podeaua este orizontala, cu numeroase blocuri prabusite. Din tavan si pe pereti atarna stalactite masive de mondmilch si scurgeri parietale masive. Galeria principala este de dimensiuni mai mari (3-5 m latime si 5-8 m inaltime). Ea este concretionata cu stalactite, stalagmite, coloane, gururi si curgeri parietale.
Formatiunile, desi numeroase, au un aspect mai greoi, mai masiv, din cauza crustelor succesive de mondmilch care le imbraca, in capat se remarca un frumos grup de stalagmite si domuri, denumit Familia.
Dupa cca 50 m, Galeria principala este intersectata de Galeria Diaclazelor, care se dispune aproape perpendicular. Spre stanga Galeria Diaclazelor (Culoarul cu Guano) este ascendenta in primii 10 m si apoi descendenta, cu numeroase blocuri prabusite. Ramura din dreapta a Galeriei Diaclazelor este con-cretionata cu stalactite si stalagmite, iar in portiunea finala si cu gururi. Dincolo de aceste gururi, printr-un put de 4 m, se patrunde intr-o galerie cu trei niveluri de eroziune.
Pestera Stogu are o lungime de 235 m, pe parcursul carora ofera subiecte interesante pentru turistii amatori de fotografii subterane. Ea adaposteste in anumite perioade ale anului si o mare colonie de lilieci. In masa de guano traiesc mai multe specii de insecte guanofage. Pestera gazduieste cateva specii troglobionte de miriapode si coleoptere. In ea se gasesc si resturi de Ursus spelaeus.
Este o pestera simpla, uscata, ce poate fi vizitata in orice perioada a anului. Vizitarea dureaza o ora. Sunt necesare doar surse bune de iluminare.
ISTORIC:
A fost cercetata si descrisa inca in 1898 de Gh. Momteanu-Murgoci.
In 1966 o echipa a Institutului de speologie ,,E. Racovita” face cercetari biospeologice. Dupa 1975 speologii amatori ai cercului „Niphargus” - Ramnicu Valcea intreprind o recartare amanuntita, fara de turme, pe cea care tine coama ea mai inalta.
Recomanda si prietenilor |