ASEZARE:
Pestera Dalma cu Brazi se afla in versantul stang al Scocului Mare in bazinul superior al Jiului de Vest, la o atitudine de cca 150 m fata de talveg si l 200 m altitudine absoluta, in dreptul confluentei Scocului Mare cu Piraul Jidanului. Din dreptul acestei confluente o poteca abia vizibila uca pieptis mai intii, apoi in serpentine stranse, la inceput prin padurea deasa, apoi prin desisul de arbusti amestecati cu arbori izolati. Intrarea pesterii, desi relativ mare 3x2 m), este bine mascata si se gaseste greu.

DESCRIERE:
Este o pestera uscata, orizontala, formata dintr-o galerie principala si o ramificatie, totalizand 226 m lungime.
Galeria principala este larga de 3-5 m si inalta de 3 pana la peste 10 m. Ea se indreapta spre nord, pana la o sala a carei podea este acoperita in perioadele umede de un lac ce poate avea l m adancime. Desi aceasta poate fi neplacut pentru vizitator, lacul confera locului un farmec deosebit, in sala se afla cateva speleoteme, intre care un frumos stalagmit, inalt de 2 m, care se reflecta in oglinda lacului. Turistii-fotografi pot realiza aici imagini mai putin obisnuite. Sala de la Bazinul Mare mai continua 20 m spre nord si se inchide intr-o fisura impenetrabila, la Fundatura cu Argila.
Din sala porneste spre sud-vest o galerie ascendenta, concretionata, care in punctul La Stramtoare, obliga la o adevarata gimnastica speologica pentru a trece catre portiunea terminala.
Stalactitele si stalagmitele, ca si crustele calcitice bogate ofera subiecte fotografice agreabile, dar conditiile de statie sunt mai vitrege.
Prezenta in acest loc a osemintelor de Ursus spelaeus dovedeste ca morfologia galeriei s-a schimbat mult in ultimele mii de ani, de cand marele carnivor a calcat pentru ultima data aici. Dispozitia in plan a galeriilor ne indreptateste sa presupunem ca Sala Bazinului Mare a reprezentat punctul de confluenta a doua ape: prima, venind pe La Stramtoare, prin galeria laterala, dinspre versant, cealalta reprezentand un izvor din profunzimea masivului. Cele doua ape mergeau apoi spre sud, iesind prin actualul portal.
Principala dificultate in vizitarea acestei pesteri o constituie gasirea intrarii, in rest, exceptand portiunea ingusta La Stramtoare, ea poate fi parcursa comod, in perioadele umede sunt necesare cizme lungi pentru traversarea Bazinului Mare. Durata normala a vizitei este de 2 ore. Se recomanda surse duble de lumina.

ISTORIC:
Intre cele peste 300 de pesteri cartografiate acum in zona, Dalma cu Brazi a fost printre putinele cunoscute si mentionate in lucrari mai vechi.
In 1929 P. A. Chappuis si A. Winkler au colectat fauna subterana si au facut o prima schita a pesterii. Cercetarile de biospeologie au fost continuate de speologii din Bucuresti in 1957. In 1971, C. Goran realizeaza planul complet al cavitatii.