CAZARI TURISTICE

• Statiuni turistice
• Hoteluri
• Pensiuni

OBIECTIVE TURISTICE

• Castele
• Manastiri
• Cetati
• Muzee
• Monumente si Natura
• -> Rezervatii Naturale
• -> Pesteri

INFO UTILE

• Traditii romanesti
• Bucatarie romaneasca
• Trasee turistice
• Harti turistice
• Agentii de turism

Transport

• Calculator Ruta
• Rutier
• CFR
• Aerian
• Fluvial

CAUTARE

SECTIUNE MEMBRII

Cerere Inregistrare Recuperare parola

VA RECOMANDAM

Pestera de la Valaie

ASEZARE:
Pestera este sapata in calcarele Culmii Plesiva (Muntii Aninei) la 730 m altitudine.

DESCRIERE:
Pestera este fosila, usor ascendenta, sapata in buna parte pe fete de strat in calcare cretacice si masoara 177 m. Deschiderea ogivala, inalta de 6 m, ne conduce intr-o galerie cotita, care prezinta pe traseu mai multe diverticule colmatate sau inaccesibile la capat, precum si mici salite. Inaltimea galeriei se mentine in general la 2-3 m, dar exista portiuni mai scunde de l-l,5 m, iar in zona mijlocie chiar sub l m, obligandu-ne la tiras.
Pestera se caracterizeaza prin stadiul avansat de concretionare si impresioneaza prin bogatia si varietatea formatiunilor stalagmitioe. Tavanul este impodobit cu paduri de stalactite-macaroana si pe alocuri cu candelabre care atarna deasupra podelei complet stalagmitate, plina de gururi de toate marimile (multe din ele cu perle de caverna), de stalagmite adesea grupate, de domuri si coloane. Podoaba peretilor, alcatuita din scurgeri in relief, draperii diafane si tuberculi fini, intregeste aspectul feeric al galeriei. Argila acopera pe alocuri planseul stalagmitic dar formeaza depozite importante numai in Sala Rosie si Galeria X.
Fauna acvatica are si in aceasta pestera reprezentanti subterani (specii de crustacei marunti) iar cea terestra contine miriapode si insecte interesante. Ursul de caverna si-a lasat pe aici oseminte si urme de gheare pe pereti. Mai mentionam existenta calcarelor fosilifere (cu scoici) si oasele unui liliac foarte rar, descris din Romania (Rhinolophus mehelyi).
Pestera nu este amenajata. Putinele urme de degradare si cele cateva gropi facute de cautatori de comori arata ca este rar vizitata. Poate fi parcursa relativ usor (se merge taras pe o mica portiune) in mai putin de jumatate de ora, avind o lanterna, o salopeta si flanela pe sub ea (temperatura este de 9-10° si umiditatea 100% in plina vara).

ISTORIC:
Se pare ca pestera a servit ca adapost ultimilor haiduci banateni. Se spune chiar ca in locul numit Mormantul ar fi ingropata o femeie care i-a tradat. Pestera a fost cercetata si cartata in anii 1960- 1962 de L. Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea.

 

 

Recomanda si prietenilor