ASEZARE:
Pestera Izbandis este situata in nordul Muntilor Padurea Craiului, in imediata apropiere a localitatii Suncuius, in zona cunoscuta sub numele de Izbucul de la Izbandis.

DESCRIERE:
Pestera Izbandis se recomanda a se vizita numai in compania unei persoane cunoscatoare a locului si cu echipament adecvat. Este una dintre cele mai greu accesibile pesteri din Piatra Craiului.
Pestera se dezvolta in calcare de tip Guttenstein (Anisian), calcare micritice, negricioase, care apar sub forma unor bancuri subtiri. Cavitatea s-a format in faza primara de constituire a drenajului subteran, ramasa acum fosila prin adancirea nivelului de baza.
Zona principala de captare a pesterii este dezvoltata la contactul dintre formatiunile carstificabile si necarstificabile separate printr-un sistem de falii. Dezvoltarea bazinului de receptie acopera 22 km2, din care principalele colectoare sunt: Groapa Carmazanului si pierderile din Valea Maguranului, prin ponoarele Iacoboaia, -Brezului, -Olfului, -Biraului, -Groapa Ilii, -Groapa Blidiresti respectiv Ponorul Tomii.

               ISTORIC:
In perioada 1976-1999 in zona Maguran-Izbandis au fost efectuate 102 de ture de lucru (documentate) in cadrul CSA Cluj, mobilizand peste 160 414g64e de membri, avand ca scop lucrari in diferite puncte, urmarind gasirea accesului spre sistemul Izbandis.
Pestera a fost semnalata in literatura de specialitate inca din primele decenii ale secolului XX.
Cel mai semnificativ rezultat a fost atins in 1999, cand in urma a 13 ture (conduse de Deák Zsolt) de decolmatare si prin dezobstructionarea unui pasaj, s-a ajuns intr-o portiune noua de aproximativ 1 km. Prin aceasta poarta catre sistemul presupus, visul mai multor generatii de speologi a fost partial indeplinita. In prezent lungimea pesterii a ajuns la 1667 m.
Sectorul descoperit in 1999 incepe (dupa 120 m de la intrare) cu un taras de cca. 25 m. In aceasta zona CSA Cluj a montat o poarta pentru protectia cavitatii. Aici apar primele formatiuni de picurare si helictite, morfologia portiunii urmatoare se schimba brusc. Apare o galerie puternic meandrata, inalta de cca. 5 m, cu o latime ce variaza intre 0,5 si 1 m, lipsita de speleoteme. Dupa un laminor se ajunge intr-o galerie de dimensiuni apreciabile (80 x 6 x 4 m). Pe podeaua galeriei printr-o succesiune de puturi mai mici care se intalnesc la un nivel inferior, s-au gasit 3 paraie care debuseaza intr-un lac adanc de 3 m. Se presupune ca este locul unde a iesit la suprafata Halasi Gábor cu ocazia explorarii tragice din anul 1984. In acest lac a fost observat si un pastrav, fapt care dovedeste legatura cu exteriorul.