Pestea Ponoras
ASEZARE:
Pestea Ponoras este situata pe platoul Damis-Ponoras, in extremitatea nordica a depresiunii de captare carstica a Ponorasului.
DESCRIERE:
Intrarea pesterii se afla la baza unui perete de cca. 13m inaltime. Din cauza dimensiunilor reduse (0.5x 0.9m), intrarea se face taras. Dupa o portiune ingusta, lunga de 15m cu o inclinatie de 45o , ajungem intr-o sala mai mica unde apar primele formatiuni. Printr-o serie de stramtori orizontale si verticale, situate in masa de grohotis de pe podeaua salitei intram in Sala Mamut (60x20x15m), o sala de dimensiuni apreciabile. Inaintarea se face printre blocuri de prabusire cu o dispunere haotica, pe care se afla formatiuni cu diferite orientari, dar in nici un caz verticale, formate pe tavan inaintea prabusirii blocurilor in gol.
In partea stanga a salii ne intalnim cu apa ponorului nr.I, care in curand dispare sub grohotis. Sala domina nu numai prin marime ci si prin diversitatea speleotemelor. In afara bine cunoscutelor stalactite intalnim coralite si pizolite. Parasind sala, print-un put ajungem intr-o galerie puternic descendenta, unde reapare paraul disparut in Sala Mamut. Aici intalnim mai multe formatiuni: draperii, odontolite, stilolite.
Printr-o galerie laterala ajungem in Sala Fotografilor. Aici intalnim o formatiune destul de rara, calcitul flotant. Revenind in galeria principala intalnim o cascada de 5m dupa care ajungem intr-o galerie larga, bogata in coloane. Intr-un culoar lateral de dreapta se afla cele mai interesante formatiuni din pestera, avand aspectul unor ciuperci, care dovedesc existenta unui lac in trecut, devenit astazi fosil. Pe stalagmitele bazinului, respectiv pe stalactitele care au atins nivelul apei, s-a depus calcitul formand astfel ciupercile si stalactitele cu guler.
Dupa cca. 45m intram in Sala Confluentei la cota de - 144 m. Dupa cum arata si numele acesteia, in Sala Confluentei apa ponorului I se intalneste cu apa celorlalte patru ponoare. Ele apar din galeria principala propriu zisa, numita si Galeria Fetitei. Contrar portiunii dintre Sala Mamut si Sala Confluentei unde ne-ntalnim cu forme de incaziune si se poate observa o colmatare autigena, in Galeria Fetitei pana la Sala Prabusirilor intalnim o portiune mai saraca in speleoteme, dar unde domina formatiunile de coroziune si eroziune. Prima portiune etse un culoar inalt de 15-20m.
Pana la Sala Prabusirilor galeria este usor meandrata. In unele locuri intalnim blocuri desprinse din tavan, intepenite intre peretii galeriei, iar sfaramaturile mai mici sunt luate de apa. Contrar portiunii dintre Intrare si Sala Confluentei unde paraul curge printre blocurile de prabusire, aici sub prundisul miscat incontinu de apa, se afla deja calcarul masiv.
Dupa Sala Prabusirilor aspectul galeriei este asemanator galeriei care incepe de la intrare. Ajungem in una dintre cele mai frumoase sali a pesterii, Sala Fetitei (27x7), care si-a primit numele dupa o stalagmita care seamana cu chipul unei fetite. Speleotemele din acesta sala sunt foarte variate, gasim aici scurgeri parietale, coloane etc.
ISTORIC:
Pestera a fost descoperita 1979, prin decolmatare, de catre un grup de speologi amatori de la CSA-Cluj. Prin numeroase expeditii a fost explorata si cartata, pana in anul 1983, pe o lungime de 3.851 m si o denivelare de-186 m. Explorarile s-au reluat in 1997, ca pana in anul 2001 lungimea pesteri ajungand la 6.051 m.
Recomanda si prietenilor |
![]() |