Pestera Salitrari
ASEZARE:
Pestera Salitrari este situata in versantul drept al Vaii Cerna, pe afluentul Prisacina (versantul drept al Prisacinei) in perimetrul comunei Cornereva la alt. relativa 180m si alt. absoluta 480m.
DESCRIERE:
Pestera are o dezvoltare de 1250m, cu o denivelare de + 85,5 m si o extensie de 470m. Este formata din 3 galerii : Galeria de Acces sau Principala, Galeria Speotimiş si Galeria Finala, ultimele doua sunt frumos concretionate.
Pestera de la Salitrari este una dintre acele cavitati cu fosile de ursi, insa oasele lasate aici nu fac din pestera un sit ideal pentru paleontologi, acestea fiind putine la numar. Insa Salitrariul este una dintre putinele cavitati cu urme ce vorbesc despre comportamentul ursului spelaeus in timpul hibernarii: gropile pe care ursoaicele le sapau pentru a naste si a-si proteja puii, culcusurile unde ursii isi faceau lungul somn al hibernarii, urme ale mersului si cataratului, insemne ale teritorialitatii – asa zisele grafittiuri de urs - urme de gheare verticale si paralele la inaltimea umarului si chiar urme ale comportamenului ludic al ursilor spelaeus, reprezentate prin urmele lungi de gheare lasate pe suprafetele argiloase inclinate pe care animalele se lasau sa alunece. Ceea ce ne uimeste in Salitrari sunt dimensiunile culcusurilor care au intre 2 si chiar 5m in diametru, un adevarat dormitor comun pentru un animal singuratic si morocanos.
ISTORIC:
Pestera era cunoscuta inca de pe timpul romanilor, care exploatau din galeria principala salpetru, la mare cautare in vremea razboaielor, acesta fiind folosit la praful de pusca. De aici se trage si denumirea de Pestera Mare din Muntele de Salitrari sau Pestera Salitrari. Urme ale acestor exploatari de salpetru se observa si azi pe galeria principala.
Recomanda si prietenilor |
![]() |