CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Avenul din Sesuri





      

 

 

ASEZARE:
Gura avenului se afla la 500 m de intrarea in Pestera Scarisoara intr-una din dolinele cu care se termina depresiunea de la Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de gasit se recomanda consultarea localnicilor.
Avenul din Sesuri mai poarta denumirea «Pestera 1 Mai» ziua cand a inceput prima explorare in anul 1950. Face parte dintr-un sistem carsitc complex care mai cuprinde Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Izbucul Politei.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

          DESCRIERE:
Este o retea subterana complexa sapata in calcare mediotriasice, ce insumeaza 3865 m lungime de Galeri si puturi realizand o diferenta de nivel de 219 m.
Gura avenului, situata la 1166 m altitudine, are o forma ovala de 6/3 m. Chiar de la gura incepe succesiunea de puturi, coarda de coborare se leaga de bradul cel mai apropiat. Prima saritoare de 10 m e colmatata partial cu trunchiuri de copaci care incurca la coborare dar ajuta la urcare. La baza primului put se afla o sala in panta. Coarda se leaga de un bustean prins intre pereti. Verticala are o mica terasa la 3 m apoi mai cade 8 m intr-o sala plina cu bolovani, Sala Doru. La intoarcere, un bun catarator poate evita aceasta vericala catarand peretele din stanga si traversand apoi pana la treapta intermediara.
Din Sala Doru coarda se prinde de un piton plantat in stanca si se cobora 10 m. in sala urmatoare. Deja apare un firicel de apa care uda speologul in timpul coborarii. Imediat urmeaza vericala de 11 m unde coarda se amareaza tot de piton ca si pe urmatoarea de 8 m. Dupa ultima saritoare urmeaza Gaura de Soarece 1, la cota -70 m de la gura avenului. Aceasta este o galerie de sub 1 m diametru pe care tirasul prin apa este barat de, culmea ironiei, o poarta metalica, Poarta Egoistilor montata de speologii de la Sfinx din Garda de Sus.
Dupa poarta se ajunge pe buza unei saritori de 14 m care este de fapt in tavanul unei Galeri. Se aterizeaza intr-o alta descendenta. In amonte Galeria Rosie colmatata cu argila se inchide dupa cateva sute de metri. In aval se coboara pe Galeria spiralata care se transforma in Gaura de Soarece 2, foarte murdara si umeda. Se poate evita pe o saritoare care te duce direct in Sala Confluientelor. Din stanga vine, Galeria cu Plansee, apoi cu alta din dreapta, Galeria cu Ploaie. De aici se ajunge in Sala Mare.
Galeria cu Plansee, lunga de circa 360 m, este ascendenta, cu multe aluviuni si daramaturi pe care s-au format plansee calcitice. Pe galerie vine un fir de apa ce stagneaza intr-un mic lac chiar sub fereastra de dupa Gaura de Soarece 2.
Galeria cu Ploaie, care se indreapta spre nord, este activa, cu un parau ce curge spre Sala Confluentelor. E inalta si sinuoasa, mai mult cu caracter subfosil si se ramifica in Galeria Serban dintr-un pliu pe stanga, apoi Galeria cu Aluviuni tot pe stanga cum avansam si Galeria Intortocheata in dreapta. Ambele galerii sunt active, ascendente si au caracteristic faptul ca tavanul si o parte din pereti sunt constituiti din brecii de elemente calcaroase prinse intr-o matrice de argila rosie.
Sectorul aval incepe cu Sala Confluentelor, care se largeste treptat in Sala Mare, impresionanta prin dimensiuni, orizontalitate si netezimea peretilor, ce sunt fete de falii. Aceasta sala este strabatuta de un parau ce se pierde intr-un ponor care poate forma un lac. Spre sud, sala se ingusteaza treptat transformandu-se intr-o galerie de 5—6 m latime, plina de bolovani. Podeaua dispare brusc intr-o prapastie adanca de 30 m fractionata la jumatate de un bolovan prins intre pereti. Jos se ajunge intr-o impresionanta sala, dominata de faleza inalta, deasupra careia se intrezareste capatul Salii Mari.
Aici vine din dreapta (dintr-o galerie impenetrabila) o apa care aduna totalitatea piraielor intalnite mai sus. Debitul, acum considerabil, a creat o tipica galerie activa, cu marmite, lingurite si peretii lustruiti. Dupa doua cascade mai mici, apa se varsa la dreapta in Galeria Sifonului care, dupa prima treapta de 13 m inaltime si apoi o a doua de 5 m, devine orizontala si se termina intr-un lac de sifon la cota —168.
Inainte de cascada de 13 m, care cade la dreapta, Galeria principala prezinta o puternica denivelare pozitiva, Pragul Cehilor care a pus mari probleme primilor exploratori. Atingand varful pragului constatam ca suntem iarasi sub tavanul Salii Mari, la acelas nivel cu podeaua ei. Pe aceasta distanta paraul a gasit o alta cale de curgere, lasand Galeria Cehilor suspendata, si formind o trapta antitectic.
Dupa ce i s-au descoperit secretele, Pragul Cehilor se depaseste relativ usor. Galeria Cehilor care-i urmeaza, prezinta portiuni inguste si sali mari, cum este Sala Pagodelor, bogat ornamentata cu draperii, sau Sala Prabusirilor, care reprezinta cel mai mare gol al pesterii (80 m lungime, 30 latime si 30 inaltime). Din podeaua ultimei sali se deschide un put de 9 m care se coboara la liber. Urmeaza o galrie fosila plina de septe de podea. care se termina pe buza unui alt putde 12 m. Daca poate catara pe dreapta peste o sa si se ajunge la un perete in panta care conduce la Gleria Raului Regasit. Din dreapta vine un raul ce poate fi urmarit amonte pana la un sifon terminal. Aval de locul in care s-a reantalnit apa, Galeria, ingusta si meandrata, desi activa, prezinta frumoase podoabe: stalactite, stalacmite, coloane, scurgeri albe de montmilch ce nu pot fi distruse de viituri, Debitul raului fiind regularizat de sifonul din amonte. Dupa inca o disparitie a apei, cu un ocol pe o galerie superioara si reaparitia ei, Galeria se termina intr-un sifon cu nisip. Corelarea cu formatiunile de suprafata arata ca acest punct se afla doar la cateva zeci de metri de iesirea apei la zi in Izbucul Politei.
Avenul din Sesuri este una dintre cele mai interesante pesteri din Muntii Apuseni prin variatia aspectelor pe care le prezinta si prin geneza sa complexa. Ea prezinta toate tipurile de galerii (de presiune, diaclaze cu nivele si terase, cu oglinzi de frictiune), iar denivelarile pun in mod clar in evidenta etapele de formare.

 

 
 
 
 
 
 
 

           ISTORIC:
1950-1955 M.Serban si D.Coman impreuna cu o echipa de alpinisti clujeni exploreaza puturile de acces, Sala Mare, Galeria cu Ploaie si Galeria cu Plansee. Aval exploreaza Galeria Sifonului pana la -168 m.
1971-1972 O echipa a Institutul de Speologie din Cluj si o echipa ceha reusesc sa treaca treapta antitectica de sub saritoarea de 30 de m si exploreaza zona mediana si Galeria Raului Regasit pana la sifonul final.
1981 Liviu Valenas cu Clubul Z Oradea descopera continuarea Galeriei cu Ploaie pe o distanta de 345 m.
1985 Roru Ludusan cu Clubul Polaris Blaj descopera o noua galerie in apropierea Salii Confluentelor, Galeria Serban lunga de 250 m.

 

 

 

 

 

 


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook