ASEZARE:
Pestera Dambau este pestera situata la cea mai mare altitudine din Muntii Trascau, situata pe varful cu acelas nume din judetul Alba. Poarta si numele de Prstera-aven Dambau, Pestra din Hula Dambaului sau Pestera de sub Corlata.
Pestera se afla pe teritoriul orasului Zlatna, judetul Alba, in partea de sud-vest a Muntilor Trascaului.

             DESCRIERE:
Intrarea pesterii de 2/1,5 m se afla la o altitudine absoluta de 1355m. Lungimea totala a galeriilor este de 1200 de metri, lungime aeriana de 250 de metri cu un coeficient de ramificatie de 4,8. Denivelarea totala a galeriilor este de -78m.
Pestera are doua sectoare distincte, formate independent: Galeria Scarilor, Galeria Lacului. Galeria scarilor incepe de la intrare cu culoarul de acces sapat pe o diaclaza cu urme evidente de eroziune. La 20 de m de la intrare acesta prezinta o strangulare de 0,4/0,4m, in care se simte un puternic curent de aer. Culoarul de acces debuseaza in Sala Mare, puternic descendenta de dimensiunile 25/20/8m, imbracata in montmilchalunecos. Sala Mare continua in culoarul scarilor, o diaclaza inalta care coboara pana la -50m unde se inchide prin colmatare. Apa care a drenat Sala Mare si Sala Scarilor a coborat la un nivel inferior, mai intai prin doua puturi din Culoarul Scarilor, apoi prin putul dintre Sala Mare si Sala Foto.
Sala Foto situata sub Sala Mare are dimensiuni reduse de 7/8/5 m, si este impodobita cu frumoase scurgeri parietale si stalactite fistulare. Aici debuseaza si Galeria Dubla meandrata si frumos ornata. Galeriile duble, cu sectiune in forma de "8" sunt des intalnite in aceasta pestera. Ele sunt practic o singura galerie care prezinta in sectiune verticala o puternica strangulare la mijloc care o desparte in doua galerii accesibile separat. Formarea lor numai pe diaclaze se explica prin reducerea la un moment dat a debitului apei care actiona pe galerie producand ingustarea si adancirea galeriei in partea ei centrala. La o noua crestere a debitului, incepe largirea de jos in sus a santului format, galeria superioara fiind folosita ca preaplin.
Din Sala Foto o saritoare de 9 m da acces la Rascruce, loc de intalnire a patru galerii: Sala Foto, Galeria Nicovala, Galeria Puturilor si al doilea sector al pesterii, Galeria Lacului. Galeria Nicovala, si ea puternic descendenta, prezinta o succesiune de sali inalte cu pereti puternic erodati. Podeaua salilor este brazdata de santuri adanci de 1-2 m, cu o latime de numai 10-30 cm , care au lasat intre ele frumoase septe de podea. Spre finalul galeriei dimensiunile scad, locul salilor inalte fiind luat de doua tuburi de curgere sub presiune. Aici se afla cota minima a pesterii de - 76 m.
De la Rascruce spre Sala Puturilor urmeaza o saritoare de 6 m si se patrunde intr-o sala de 8/4/12 m in peretele careia apar cele doua puturi din Culoarul Scarilor. in partea nordica sala se continua cu alt put de 8 m, usor inclinat si plin, ca dealtfel tot acest sector, cu argila. Din put, pe o galerie dubla, se ajunge in Galeria Nicovala. Al doilea sector al pesterii este Galeria Lacului, opera unui alt curs de apa temporar care se varsa in cel principal La Rascruce. Ulterior, el a coborat la un nivel inferior formand intre Sala Lacului si La Rascruce o treapta antitectica tipica de subteran.
Deci de La Rascruce Galeria Lacului urca treapta antitectica de 5 m denivelare dupa care coboara spre lac. Galeria este frumos ornata cu draperii galben aprins, cu margini dantelate. Lacul s-a format in fundul unei prabusiri a galeriei, si pentru a fi depasit trebuie executat un ramonaj delicat de 6 m deasupra oglinzii apei. Din acest punct galeria urca o diferenta de nivel de 40 m pe o distanta de 300 m luand diferite forme: sali, tarasuri, diaclaze inguste. in podeaua galeriei se deschid pe rand patru puturi de 8-10 m, care se termina cu sali mici in care balteste apa. Din Sala Alba, se poate urca intr-un sector impodobit cu scurgeri parietale de un alb imaculat. Capatul Galeriei Lacului, candva in legatura cu exteriorul, este acum colmatat cu un dop de bolovani si pamant pe o distanta de cel mult 10 m.
In prezent pestera nu are un curs activ permanent in locurile accesibile, dar el exista cu siguranta la un nivel inferior. In concluzie, Pestera Dambau este opera apelor de precipitatie care au actionat asupra diaclazelor pe doua cursuri principale: Galeria Scarilor si Galeria Lacului cu jonctiune La Rascruce.
Pestera este vizitata de putini excursionisti din Zlatna care intra de regula pana in Sala Mare, mai usor accesibila, in rest pestera este intacta, cu podoabe inca nedecimate.

ISTORIC:
Pestera a fost descoperita, explorata si cartata de Viorel Ludusan ajutat de membrii clubului Polaris Blaj. Explorarea si cartarea pesterii s-a facut in doua expeditii in lunile Martie si Aprilie, 1986.