CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Avenul de la Mununa





ASEZARE:
 Avenul de la Mununa este un fenomen carstic cu un istoric special. Drumul spre aven porneste din comuna Garda de Sus, situata pe valea Ariesului Mare la 32 km amonte de Campeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Garda Seaca pe care se ajunge, dupa aproximativ 1km, la gura Vaii Ordancusa. De aici existta doua variante. Prima o constituie poteca turistica marcata cu cruce rosie, care duce direct in catunul Mununa. Cea de a doua varianta este pe Valea Garda Seaca. La 2 km de la gura Urdancusei porneste un drum forestier prin Mununa pana la Ghetar.

             DESCRIERE:
Avenul are o prima verticala de 10 m adancime si 2 m diametru ca un put de fantana. Se trece stramtoarea in forma de S si se coboara o diaclaza pana in prima sala. De aici, pe Galeria Robilor, sapata cu perforatorul si dinamita se patrunde in tavanul salii finale la minus 45 m.
Avenul nu are speleoteme deosebite. Se remerca cateva zone cu cristale si scurgeri parietale.
Intrarea in aven a fost blocata.

               ISTORIC:
In 1983 o echipa a clubului Polaris pesterea[2] prin zona Ghetar. Cautau cu incapatanare o intrare in sistemul Iapa-Pestera Poarta lui Ionele. Ghidul de la Scarisoara il anunta pe Viorel Roru Ludusan ca in catunul Mununa localnicii sapa intr-un aven colmatat in cautarea apei. Locul e interesant caci se afla deasupra sistemului cautat. Polarisul muta tabara in Mununa si padurarul Tolomei, care conducea actiunea, le povesteste istoria locului.
Intre razboaie dupa o ploaie torentiala pe pasunea din spatele casei bunicilor lui s-a deschis un put din care se auzea un vuiet de apa. Apa e un element foarte valoros in catunul Mununa caci nu exista nici un izvor. Calcarul pe care sta catunul absoarbe ca un burete precipitatile. Apa de gatit si baut e adusa de la mare distanta in donite purtate de cai. Pentru animale si spalat e folosita apa de ploaie colectata in butoaie. Ideea ca in put ar putea exista apa i-a determinat pe oameni sa decolmateze avenul. La 10 m adancime au gasit o crapatura din care se auzea un vuiet ca de apa in cadere.
Preotul satului se prezinta la fata locului si dupa o analiza amanuntita decide ca in fundul avenului se dechide un alt vazduh (taram) si trebuie astupat. Si l-au astupat cu tot ce nu era folositor, pietre de pe pasune, resturi lemnoase...
Dupa 60 de ani oamenii si-au amintit povestea si au reluat dezobstructia. Dupa cateva zile de lucru s-a ajuns la vechiul terminus de unde se auzea vuetul apei. Si acuma se auzea acelas vuiet. Dar fisura e impenetrabila. Pentru aceata e adus un perforator pneumatic, dinamita...
Actiunea e preluata de membrii Polaris. Teo Ludusan aduce de la Petrosani dotarea necesara pentru sapat in stanca si dupa o tabara de doua saptamani se trece de prima stramtoare si se intra in putul doi care da intr-o sala de 8/6 m. Aici, o alta stamtoare e dinamitata si dupa saparea unei galeri de 6 m se ajunge intr-o alta sala in care apatre un izvor cu debit neintresat. Si adancimea mare la care se afla face dificila pomparea lui la suprafata. E rezolvata si provenienta vuetului de apa. Nu e decat suierul curentului de aer care vine dintr-un sistem cu un volum considerabil.

 

 

 

 


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook