CAZARI TURISTICE

• Statiuni turistice
• Hoteluri
• Pensiuni

OBIECTIVE TURISTICE

• Castele
• Manastiri
• Cetati
• Muzee
• Monumente si Natura
• -> Rezervatii Naturale
• -> Pesteri

INFO UTILE

• Traditii romanesti
• Bucatarie romaneasca
• Trasee turistice
• Harti turistice
• Agentii de turism

Transport

• Calculator Ruta
• Rutier
• CFR
• Aerian
• Fluvial

CAUTARE

SECTIUNE MEMBRII

Cerere Inregistrare Recuperare parola

VA RECOMANDAM

Pestera din Peretele Darnini

ASEZARE:
Pestera din Peretele Darnini desi mai putin cunoscuta este una din pesterile de referinta din carstul romanesc. Pestera din Peretele Darninii se deschide in versantul drept al Vaii Albacului, in zona de izvoare a acestuia, aval de locul numit Fleiu (apartinand de Catunul Sfoartea), la o altitudine de 1220 m, in Muntii Bihorului.

DESCRIERE:
Intrarea in pestera se face printr-o deschidere de 2x3 m, dupa care urmeaza de o galerie aproximativ orizontala, cu daramaturi, ornata cu formatiuni de concretionare si lunga de 70 m, dupa care se coboara o diferenta de nivel de -6 m pana in Sala Mare (35/15/10 m) care se prelungeste spre nord cu Galeria Ursului. Dupa un parcurs relativ stramt galeria se deschide si se ajunge in Sala Padurii (10/5/5 m). Galeria continua rectiliniu avand dimensiuni mari (10-15 m), foarte bogat concretionata (stalactite, stalacmite, gururi, draperii, domuri, coloane, etc.), care debuseaza in Sala Bivuacului. Galeria se termina brusc la Marea Prapastie (o saritoare de –25 m).
La baza saritoarii se ajunge intr-o sala de unde pornesc trei galerii. Spre nord se deschide Galeria Clusteritelor (unde se intercepteaza un mic curs activ al pesterii) care continua ascendent si se termina cu o diaclaza impenetrabila. Din aceasta galerie se desprinde o sala laterala: “Salonul Impresionistilor”, precum si o serie de alte mici galerii laterale. Atat Galeria Clusteritelor, cat si Salonul Impresionistilor sunt puternic concertionate, aici abundand, evident clusteritele, dar si gururile sau cacadele de montmilch. De la Marea Prapastie spre sud, pe Galeria Mamutilor se ajunge intr-o mare sala (200/20-30/15-30 m) foarte bogat concretionata cu mari domuri stalacmitice, gururi, cascade de montmilch, mici lacuri-Sala Mamutilor. De aici spre dreapta, pe Galeria Buclei, se ajunge inapoi la Marea Prapastie. Din Galeria Buclei se desprind doua galerii: una fosila (in care la un nivel inferior se intercepteaza un mic rau subteran care se poate parcurge doar pe parcursul a 25 m), meandrata, cu multe laterale, care formeaza “Labirintul”. Galeria a doua este, in prima faza, puternic descendenta, dupa care se reduce ca dimensiuni, debusand in final in Sala cu Lac (20/7/10 m), ocupata in intregime de un lac subteran alimentat de raul pierdut in Galeria Clusteritelor.
Pestera adaposteste in Sala Mare urme de viata ale ursului de caverna (amprente de gheare, vetre de odihna).
Pestera este inchisa si poate fi vizitata cu acordul si gidajul custodelui N. Murse de la Clubului de Speologie “Omega” din Cluj-Napoca. Parcurgerea necesita echipament individual specific parcurgerii verticalelor si corzi pentru saritorile din Sala Mare si Marea Prapastie.

          ISTORIC:
1963 – Padurarul Pasca Ispas descopera pestera, iar speologii I.Viehmann si Gh.Racovita exploreaza si carteaza primi 212 m de galerii, relevand faptul ca in fundul pesterii sub un planseu stalacmitic se aude zgomotul unui rau subteran. Dupa aproape 20 de ani, in 1981, discipolii celor doi, membrii clubului de speologie E.Racovita Cluj Napoca reiau explorarile si descopera sub planseul respectiv o fanta ingusta prin care iese un puternic curent de aer. Dupa cateva luni incep dezobstructiile si descopera Sala Padurii si Sala Bivuacului pana la Marea Prapastie. In toamna aceluias an se exploreaza si carteaza Galeria Mamutilor si Sala Mamutilor, Galeria Buclei, Galeria Clusteritelor si Sala Impresionistilor.
1982 - S-a descoperit Labirintul, Activul, Sala cu Lac, Galeria T si o serie de alte laterale, puturi si hornuri.
1983-1998 – Se efectueaza actiuni de explorare fara descoperiri substantiale. Paralel sunt organizate actiuni de ecologizare a pesterii. Astfel s-au scos la suprafata circa 120 kg de reziduuri ramase de la bivuacurile organizate intre 1981-1982. Se marcheaza cu panglici colorate poteci unice de acces in zonele bogat concretionate. Se consolideaza poarta si se schimba dispozitivul de inchidere.
1999 – se exploreaza o galerie in Sala Mamutilor (cu posibilitati de continuare) si o serie de mici galerii in Labirint.

 

 

Recomanda si prietenilor