CAZARI TURISTICE

• Statiuni turistice
• Hoteluri
• Pensiuni

OBIECTIVE TURISTICE

• Castele
• Manastiri
• Cetati
• Muzee
• Monumente si Natura
• -> Rezervatii Naturale
• -> Pesteri

INFO UTILE

• Traditii romanesti
• Bucatarie romaneasca
• Trasee turistice
• Harti turistice
• Agentii de turism

Transport

• Calculator Ruta
• Rutier
• CFR
• Aerian
• Fluvial

CAUTARE

SECTIUNE MEMBRII

Cerere Inregistrare Recuperare parola

VA RECOMANDAM

Pestera lui Potriva

      

 

ASEZARE:
Pestera lui Potriva (P. de la Pusta Calatea sau Pesteroaia) reprezinta punctul de intrare in subteran al raului Mniera. In satul Calatea comuna Astileu, Bihor, in extremitatea vestica a depresiunii de captare carstica omonima.

           DESCRIERE:
Intrarea de mari dimensiuni este urmata de o succesiune de cascade. Urmand apa se ajunge curand la primul sifon, impenetrabil. In final apele vor iesi la lumina prin Pestera de la Astileu
Cateva ferestre in peretele drept, chiar dupa intrare, reprezinta accesul spre sectorul fosil. El este alcatuit din mai multe galerii, sali, puturi si are aspect labirintic. Unele galerii intercepteaza activul. In total pestera are ≈4 km.

            ISTORIC:
Pestera este cunoscuta inca din secolul trecut si a facut obiectul a numeroase investigatii de ordin biospeologic si arheologic. In Enumeration des grottes visitees, seria 7-a ea este consemnata, de catre P. A. Chappuis, care o vizitase in 1924, sub numele de Pestera din Valea Mierei. Din Repertoriul monumentelor din judetul Bihor (1974) rezulta ca membrii Muzeului Tarii Crisurilor din Oradea au descoperit, in galeriile superioare, oseminte de Ursus spelaeus, resturi scheletice de Homo sapiens si fragmente de ceramica din perioada eneolitica. In perioada 1964 - 1975, membrii Institutului de Speologie „E. Racovita" din Cluj-Napoca intreprind, in aceasta zona, cercetari de speologie fizica, fac aprecieri generale asupra genezei si evolutiei pesterii (T. RUSU, 1973.b, 1975), pe care o exploreaza si o carteaza pe primii 200 m lungime. In perioada 1973-1976, speologii amatori din Oradea, condusi de L. Valenas, dezobstrueaza un horn de la capatul portiunii cunoscute anterior si, fortind inaintarea, o exploreaza si o carteaza pe o lungime de 1488 m (L. VALENAS si GH. DRIM-BA, 1978, p. 296).
Explorarile sunt continuate de Clubul de Speologie "Z" Oradea, care pana in 1996 o carteaza pe o lungime de 3713m.

 

Recomanda si prietenilor