ASEZARE:
Pestera cu apa din Valea Firei este situata in Bazinul Superior al Somesului Cald, intre Valea Firei si Valea Ponorului. Accesul in zona se face pe ruta Huedin-Margu-Rachitele-Doda Pilii.

           DESCRIERE:
Pestera cu apa din Valea Firei este a doua pestera ca lungime din tara si cu siguranta foarte curand va trece pa locul unu, detronand Pestera Vantului. Este formata din doua unitati distincte, Pestera Mare din Valea Firei si Avenul din Poienita cunoscuta si ca Sistemul Humpleu.
Pestera Mare din Valea Firei este o pestera complexa care cuprinde aproape toate elementele carstice. Cavitatea este dispusa pe doua nivele: nivelul superior, fosil, format dintr-o succesiune de mari sali bogat concretionate si unul inferior, activ, situat la 30-50m sub nivelul fosil, larg, bogat concretionat, cu un rau subteran cu debit mediu. Fosilul este alcatuit din: Sala de Intrare, respectiv Sala Ondine, care are o lungime de 365 m, latimi cuprinse intre 25–30 m si inaltimi de 10–15 m. Fosilul continua cu Sala de Dans (304/77/55 m), Sala Buzunar (55/78/10 m), Sala Suspendata (108/42/12 m), Sala Club (100/54/22 m), Sala Dan Coman (242/73/23 m), Sala Minunilor (230/40/30 m), Sala Gabor Halasi (490/103/35 m), Salile Charonte, Salile Grenoble, Salile "A", Sala Bivuacului, Sala Inalta (80/75/80 m), Sala Gigantilor (750/111/35 m), Sala Pagodelor (50/40/20 m), Sala "89" (110/30/22 m), Sala Helictitelor (75/50/22 m), Sala cu Ferestre (40/30/18 m), Sala Finala, Sala Amfiteatru si Sala Bingo. Aceste sali sunt separate de sectoare de galerii pline de scurgeri calcitice sau de prabusiri.
Etajul activ este alcatuit din: Galeria Activului principal (4900 m), Galeria Afluentului (780 m), Galeria Marmitelor(245 m), Raul subteran din Pestera cu Apa din Valea Firei (150 m). Pana in 2009 au fost descoperite 22 de sali, dintre care 4 sunt si cele mai mari din Romania: 1. Sala Gigantilor (750/111/35 m), cu un volum de peste 2.800.000 m³, a doua ca marime din Europa, cu o suprafata de 6 ha, a opta din lume. 2. Sala Gabor Hallasi (490/103/35 m), cu volumul de aproximativ 1.300.000 m3. 3. Sala de Dans (304/77/55 m), cu volumul de 480.000 m3. 4. Sala Dan Coman (242/73/23 m), cu volumul de 410.000 m3.
Etajul activ este plin de marmite turbionare,  lingurite, gururi, stalactite, stalacmite, coloane.
Avenul din Poienita este o succesiune de puturi largi separate de mici tarasuri si meandre urmat de un sector de stramtori si mici saritori iar in zona finala puturi de mari dimensiuni, fiind dezvoltate in clopot sau pe fracturi. Urmeaza o galerie foarte stramta, aproximativ orizontala, lunga de 150 m, unde apare un rau, care dupa ce parcurge galeria, se varsa intr-un afluent al activului principal al sistemului.
Pestera este inchisa si poate fi vizitata numai cu aprobarea ISER Cluj Napoca in echipe bine antrenate si echipate.

ISTORIC:
In septembrie 1984, clujanul Angelo Bulboaca a fost condus de catre padurarul Avram Cus la o mica deschidere intr-un con de grohotis, aflata in versantul drept a Vaii Firei (Dealul Humpleu). Impreuna cu I. Pop si M. Almasan, doua luni mai tarziu, dupa mai multe ture de dezobstructie, au patruns in Pestera Mare din Valea Firei, descoperind Sala de Intrare, Sala Domului Prabusit, Galeria Rol si Galeria Falselor Lacuri. In explorari au intrat si speologii de la Z Oradea care tatonasera zona cativa ani inainte. Din concurenta celor doua echipe a rezultat o descoperire de exceptie. 40 km de pestera in doar 10 ani, comparativ cu Pestera Vantului in care exclusivistii speologii de la CSA Cluj au explorat 40 km in 40 de ani. Un sistem carstic de peste 40 km cu un potential de peste 100 km.