CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera Coiba Mica





ASEZARE:
Coiba Mica reprezinta actualul ponor al Vaii Gardisoara. Pesteraeste situata la 600 m nord de Casa de Piatra. Se poate ajunge la ea pornind din Garda, pe Valea Garda Seaca (sosea, 12,6 km), ca si din Padis prin Sesul Gardei si Valea Gardisoarei (2 ore).

           DESCRIERE:
Pestera Coiba Mica este sapata in calcare tithonice si are o lungime de 270 m. Intrarea (1000 m alt.) se deschide sub forma unei nise largi de 20 m si inalta de 2 m, la baza unui perete vertical orientat NV-SE. Apa Gardisoarei dispare putin inainte de intrare pe sub o ingramadire haotica de busteni. Imediat dupa intrare pestera se ingusteaza treptat ca o palnie, iar la 23 m de la intrare (—6,5 m) se deschide printr-o trecere ingusta o verticala surplombata de 15 m. Jos apa Gardisoarei se regaseste sub forma unui lac lung de 9 m si adinc de 1,5 m. Cu exceptia iernii, apa Gardisoarei se prabuseste in acest lac printr-o cascada involburata de 12 m.
De la lacul lung de 9 m inaintarea continua printr-o galerie larga de 4—6 m si inalta de 4—8 m. Dupa un alt lac lung de 10 m se patrunde in Sala Mare, de 23 m lungime, 20 m latime si Hm inaltime. Sala Mare se ingusteaza treptat, iar dupa un parcurs periculos printre busteni instabili urmeaza o portiune scunda si stramta (1 m diam.). In continuare pestera se largeste brusc intr-o sala larga de Hm. Tavanul salii se pierde intr-un horn de peste 30 m inaltime. In aceasta sala torentul subteran patrunde printr-o cascada de 6,5 m.
Dupa un parcurs rectiliniu si destul de spatios, tavanul coboara pana la 60 cm de oglinda apei. La mica distanta de acest sifon deschis galeria se largeste intr-o sala ocupata de apele sifonului terminal, plin cu lemne atat in adancime, cat si la suprafata. De aici si pana la sifonul amonte din Coiba Mare mai sunt 200 m (in linie dreapta). Adancimea in acest punct fata de intrare este de —40 m. In dreapta intrarii s-a pus in evidenta o retea laterala de galerii, lunga de 40 m, opera unui foarte mic afluent.
Dupa cum presupunea M. Bleahu (1957), Ponorul de la Coiba Mica s-a format printr-o captarevacuumatica, captare realizata la nivelul Salii de Confluenta din Coiba Mare. Factorul tectonic a fost insa esential in excavarea Coibei Mici, ea urmand pe tot parcursul falii si diaclaze. Uneori, din cauza caponorul nu face fata debitelor foarte mari ale Gardisoarei, apa se revarsa peste treapta antitetica de laintrare, umpland in intregime si Pestera Coiba Mare, amenintand cu revarsarea chiar si treapta de 25 m
Vizitarea ponorului este putin recomandabila din cauza permanentului risc al prabusirii imenselor cantitati de busteni care formeaza aglomerari pe toata lungimea pesterii. De asemenea, in sezonul cald cascada de 12 m impiedica practic orice acces. Evitarea ei nu este posibila decat iarna, cand cascada ingheata. Sunt necesare: o barca pneumatica, cordelina de 20 m, 15 m scari si cizme de cauciuc. (cum s-a intimplat in 1953). Se formeaza, in asemenea cazuri, un lac lung de 500 m si lat de 100—125 m.

ISTORIC:
Toate incercarile de a patrunde in Ponorul de la Coiba Mica s-au dovedit infructuoase pana in 1973 (februarie— martie), cind I. Bele, M. Oncu si L. Valenas au reusit sa patrunda in pestera si sa o carteze.

 

 

 

 


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook