CAZARI TURISTICE
OBIECTIVE TURISTICE
INFO UTILE
Transport
Avenul din Poiana Gropii
ASEZARE:
Avenul este situat la jumătatea distanţei dintre Secu şi Văliug (jud. Caraş-Severin), în versantul sud-vestic al Culmii Piatra Albă, nu departe de Talva Sodol, în locul numit Poiana Gropii.
DESCRIERE:
Aven mare (sistemul I: —222 m, sistemul II: —235 m), cu foarte scurte galerii orizontale în partea terminală, avand porţiuni fosile, subfosile şi active. Lungimea galeriilor şi puţurilor: 1025 m. Galeriile verticale sînt dezvoltate în parte pe diaclaze sub acţiunea apei de infiltraţie, inclusiv a paraiaşului temporar care se formează pe valea oarbă.
Cu ajutorul scărilor sau coborand în rapel pe peretele surplombat prin unul din cele două puţuri de la intrare se ajunge la cota —19 m, de unde se desfac verticalele a două sisteme de galerii. Sistemul I este abordabil de la această cotă, folosind mai întai platforma de la cota —45 m, apoi pe cea maiîncăpătoare de la cota —60 m, situată pe traiectul Marii Verticale. Coborand puţul Marii Verticale, cupereţii dungaţi de strate de silex, ajungem în Marea Sală, descendentă şi impresionantă prin înălţimeasa (72 m în dreptul Treptei Fricii) . La baza pantei se află Gaura de Şoarece (— 125m), o gatuitură careabia permite intrarea unui om de talie mijlocie. Trecand prin ea se coboară În ramonaj pană la podea.După un prag de 9 m, pentru care se poate folosi scara, coborarea continuă numai cu ajutorul corzii prinGaleria Iadului, lată de 2—3 m, puternic descendentă şi plină de stancărie prăbuşită. înaintarea se facecu multă dificultate, peste blocuri imense, existand pericolul desprinderii altora din tavan. La capătulgaleriei, după un taraş de caţiva metri, se ajunge într-o porţiune concreţionată, apoi în dreptul uneigalerii laterale de 12 m cu sute de stalactite şi stalagmite, cu coloane şi gururi variate, care răsplătescosteneala explorării. Frumuseţea acestei galerii este dată în special de gururile dantelate pe margine,pline cu apă limpede, pe care plutesc bucăţi de crustă fină de calcită, asemenea frunzelor de nufăr.Dincolo de gururi galeria laterală devine inaccesibilă prin îngustare. Sistemul I se termină la cota — 222 m printr-un sifon temporar, colmatat cu nisip şi argilă. îndepărtand umplutura, un om de talie mică poate pătrunde cu greu în Galeria Joncţiunii. Aici se trece pe langă Puţul cu Cascadă (care conduce la cursul subteran) şi se ajunge în sistemul II printr-o deschidere în perete situată în dreptul galeriei cu formaţii stalagmitice, iar printr-o ramificaţie la un puţ, deasupra Scăldătoarei. Sistemul II este abordabil de la cota — 19m, coborand verticală după verticală şi folosind platformele de regrupare dintre ele. Se trece succesiv prin: Sala Ursului, cu argilă umedă şi lipicioasă; prin puţul dificil de 30 m, cu muchii de silex dur dar lesne sfăramicios, care trebuie coborat pe o scară atarnand în gol, pereţii fiind surplombaţi de jur împrejur, cu atenţie la pietrele care cad de sus; prin sala de la cota —72 m, înaltă pană la 10 m şi cu blocuri instabile, acoperite de argilă. Din această sală se desface un puţ prin care se poate coborî cuajutorul scărilor pană la cota —174 m. Continuand coborarea (prin sala cu blocuri instabile) se ajunge la o platformă în rocă, iar mai jos — trecand printr-un puţ de 12 m — la un balcon denumit Amvonul, deunde se poate privi spre adancimile ce urmează a fi explorate.
Se coboară apoi cu scara 24 m în Puţul Spălat de un mic paraiaş şi împodobit cu strate de silex. Se înaintează anevoie prin Galeria Ramonajelor, foarte înclinată şi stramtă, cu numeroase praguri şi lame de silex, pană în dreptul deschiderii a două galerii laterale: una la stanga, cu formaţii stalagmiticedemne de admirat, şi alta la dreapta, Galeria Joncţiunii. Pentru a ajunge la sifoanele permanente aleparaiaşului subteran se continuă coborarea pană la Scăldătoare (un bazin cu apă rece şi cristalină princare se trece obligatoriu, tavanul fiind la 20 cm deasupra lui), apoi pană la cota finală (—235 m).Fluoresceina aruncată în Puţul cu Cascadă a apărut după 7 zile în apa potabilă din Reşiţa, care provinedin captările de la confluenţa Văilor Sodolului şi Baciului.
Aven rece (6 — 7,5°C la adîncimi mai mari de 110 m în ambele sisteme), foarte umed (practic 100%), cu curenţi puternici de aer la stramtori (de exemplu, în galeria cu gururi din sistemul I, sala terminală din sistemul II etc.).
Fauna terestră, destul de săracă, este compusă pană la — 30 m din araneide, miriopode şi diptere. Lilieci izolaţi se întalnesc pană în Galeria Ramonajelor. Fauna acvatică prezentă la adaîncimi destul de mari(N i phargus la —153 m).
Avenul este foarte rar vizitat pentru că necesită, în afară de curaj, echipament speologic special: lămpi cu carbid sau lanterne etanşe, haine de protecţie, bocanci sau cizme, scări electron, corzi, pitoane şi carabiniere. Vizitarea se recomandă numai celor care practică alpinismul; aceştia trebuie să se constituie în două echipe: una la suprafaţă şi alta în adancime, care să ţină legătura prin telefon de campanie. Explorarea, indicată pe timp secetos, durează circa 12—15 ore pentru sistemul I (mai dificil) şi circa 8—11 ore pentru sistemul II. Avenul nu este ocrotit, deşi ar merita aceasta deoarece apa cursului subteran ajunge sub formă de apă potabilă la Reşiţa.
ISTORIC:
Intrarea este cunoscută de localnici sub numele de Groapa Mare. Explorarea acestui aven, considerat pînă în 1974 cel mai adînc din ţară, s-a făcut relativ recent (1961 — 1968) de către o echipă de speologi din Reşiţa (G. Karban, 1971).
Recomanda si prietenilor |
![]() |