CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera Cerbului





 

 

ASEZARE:
Situata in raza satului Iabalcea (corn. Carasova, jud. Caras- Severin). Este sapata in Dealul Navesu Mare, avand deschiderea in versantul drept, abrupt, al Cheilor Carasului, la 504 m altitudine si 115 m diferenta de nivel fata de rau.

              DESCRIERE:
Pestera mijlocie (223 m), orizontal-ascendcnta, fosila, aflata intr-un grad inaintat de evolutie. A fost creata de apa de infiltratie pe fisuri tectonice in calcarele barremian-aptiene, fara incluziuni de silex. E. Balogh presupune existenta unei legaturi Intre o fisura inaccesibila din capatul salii si fundul unei doline partial prabusit, colmatat cu blocuri, deasupra careia a observat iarna iesind aburi, infundarea dolinei a determinat fosilizarea pesterii.
Deschiderea, triunghiulara, este orientata spre vest si permite o luminare difuza pana la 35 mprofunzime. Pestera se compune din doua galerii principale (punctele 1 — 3 si 4—5), legate printr-ogalerie intermediara (2—4). Capatul galeriei mai lungi se lateste intr-o sala in panta (5 — 6). Dacagaleria de la intrare (1 — 3) prezinta o fisura tectonica bine vizibila, restul galeriilor par a fi dezvoltate in calcare masive, fara urme de stratificatie sau de fisuri. Apa de condensare si de infiltrare prezentapretutindeni in pestera umple alveolele stalagmitelor. La topirea zapezii sau in timpul viiturilor aparinfiltratii abundente in punctul 6 si apa umple gururile din sala; ea se pierde in pietrisul si solul de pepodea, nereusind sa ajunga afara. In zona vestibulara exista multe blocuri de calcare si sol de padure.Podeaua galeriilor arc o crusta stalagmitica cu gururi sau sfaramaturi de crusta amestecate cu argila siguano vechi. In Sala Finala se gasesc multe blocuri de calcar prabusite si cimentate prin concretionare,stalagmite si coloane. Peretii si plafonul pesterii sunt in buna parte acoperiti de crusta stalagmitica.Exista, mai ales in sala, stalactite, scurgeri proeminente, candelabre, odontolite, stalactite fistuloase etc.Unele portiuni prezinta hieroglife de coroziune.
Pestera calda (7,5-l0°C in iulie-septembrie, in Sala Finala), foarte umeda (98—100%), parcursa de curenti de aer normali.
Fauna parietala este extrem de bogata in diptere care patrund vara pana la inceputul Salii Finale (Limonia nubeculosa, Tarnaria fenestralis si Eccoptomera emarginata). Guanoul vechi, afanat siaproape uscat, contine acarieni si colembole. Din sapaturi s-au scos oase de Ursus spelaeus, precum si dovezi de locuire a omului (piese aurigna-ciene, musteriene, din epoca bronzului si din evul mediu).
Pestera neocrotita, neamenajata si practic nevizitata. Daca gasim o calauza pentru a ajunge la ea se poate vizita intr-o jumatate de ora, fiind nevoie doar de un mijloc de iluminare.

ISTORIC:
Pestera a fost descoperita si descrisa sub acest nume de E. Balogh (1940). Alexandrina si St. Negrea au efectuat primele cercetari biospeologice (publicate in 1971, 1972).

 

 

 


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook