CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera Cuptoru Ciumei





ASEZARE:
Pestera se afla in apropierea satului Iabalcea (corn. Carasova, jud.
Caras-Severin). Este sapata in versantul drept al Cheilor Carasului, la circa 800 m amonte de Pestera Tolosu si la 600 m aval de Cuptoru Porcului.

           DESCRIERE:
Pestera mijlocie (170 m), orizontala, fosila, alcatuita din galerii pe traiectul carora se afla mici dilatari (salite). Galeria dintre deschiderile I si II este foarte ingusta si scunda (0,5—1,5 m). Galeria care leaga deschiderile II si III, usor descendenta la inceput, larga si inalta intre 4 si 8 m, este semiobscura, lipsita de concretiuni, cu podeaua presarata cu bolovani si dejectii de animale (oaie, capra, liliac). Restul pesterii are inaltimi intre 3 —8 m si este frumos si relativ bogat in formatii stalagmitice: scurgeri parietale simple sau in relief; tavanul concretionat in multe locuri, cu stalactite si cu scurgeri de mondmilch; planseul avand crusta stalagmitica, stalagmite (unele perlate), coloane, iar in fund baraje mari. Dintre cele mai frumoase formatiuni remarcam: baldachinul din apropierea intrarii III, care coboara la 0,5 m de planseu, si stalagmita Stalpul Torturii, de 1,8 m inaltime, aflata intr-o salita din profunzime. Planseul este presarat pe alocuri cu argila uscata, material elastic, iar spre intrare se gasesc petice de guano si dejectii de oaie.
Cuptoru Ciumei este o pestera calda (10°C in sala finala, in august), umeda (apa de condensare si de infiltratie in zona terminala), parcursa de curenti intre cele trei deschideri.
Fauna parietala din zona deschiderilor este relativ variata si bogata in insecte si paianjeni. Pe podea se intalnesc oligochete, izopode, colembole si pseudoscorpioni.
Nu este amenajata si nici ocrotita. Greu de gasit fara calauza, de aceea
este rar vizitata. Poate fi parcursa relativ usor cu ajutorul unei lanterne.

ISTORIC:
Dupa
spusele locuitorilor din zona numele i se trage de la o epidemie de ciuma care a provocat moartea oilor si a caprelor adapostite in pestera. Schita si datele ne-au fost puse la dispozitie de G. Karban (Resita), care a explorat-o in august 1971.

 

 

 

 


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook