Avenul din Dosul Lacsorului
ASEZARE:
Avenul este cantonat in calcarele jurasice din sud-vestul Muntilor Sebes, la circa 700 m alt. Deschiderea avenului se gaseste la nord-est de satul Ohaba Ponor, in versantul stang al vaii seci care porneste de deasupra portalului Pesterii Sura Mare.
DESCRIERE:
Este un aven mare, de —262 m, ocupand locul doi pe lista celor mai mari denivelari din Romania. In ramura estica intercepteaza un curs subteran la —240 m. intre suprafata terenului si adincimea de 73 m, avenul este alcatuit dintr-o succesiune de puturi, uneori ramificate sau divizate prin diafragme. Peretii foarte degradati sunt in parte acoperiti cu argila. Urmeaza o galerie scurta (10m) si sinuoasa care coboara pana la o zona mai bogata in concretiuni. De aici se poate patrunde in partea superioara a unui impresionant put vertical de 75 m. Avand o forma foarte regulata, circulara sau usor ovala, putul este complet lipsit de concretiuni. Abunda in schimb formele de coroziune datorate apelor de percolatie. Din baza lui pornesc doua galerii divergente.
Galeria Estica, usor meandrata si cu nivele de eroziune abia inscrise pe pereti, coboara circa 15 m, deschizandu-se intr-un put larg, adanc de 33 m. Printre bolovanii acoperiti cu argila se poate ajunge la baza acestuia, de unde se patrunde in altul, adanc de 60 m. Coborarea se face pe o panta de 75 —80° si la verticala pe ultimii 15 m. Din baza putului porneste un mic culoar descendent, care intercepteaza un curs subteran dupa numai 20 m, inchis atat in aval cat si in amonte prin sifoane.
Galeria Vestica (Galeria lui Aladin) are un profil longitudinal in trepte de 5—15 m pana la — 220 m, dupa care urmeaza un put de 40 m, la baza caruia se realizeaza adancimea maxima de —262 m. Morfologia acestei galerii este foarte interesanta, deoarece in ea se gasesc forme de eroziune, coroziune (marmite, lapiezuri) si de concretionare, toate in curs de evolutie. Este strabatuta de un mic paraias care isi aduna apele din infiltratiile provenite de la suprafata.
Avenul s-a format pe o retea de fracturi majore si diaclaze largite de apele de percolatie, ulterior organizate in cursuri subterane. Nivelele de circulatie laterala a apelor se pot reconstitui la adancimile de 75 m, 160 m si 240 m, intre care carstificarea s-a desfasurat mai ales pe verticala. Ambele galerii se termina prin puturi inecate, a caror baza se sprijina probabil pe stratul impermeabil atins de paraul subteran din Sura Mare.
Avenul prezinta o insemnatate deosebita prin problemele de morfologie si hidrologie carstica pe care le ridica. In ce priveste morfologia mentionam prezenta unor pietrisuri de calcar si cuartit cu forma sferica datorata unei rulari initiale in regim de marmitaj si, ulterior, unei rulari in regim de egutatie. In cazul elementelor de calcar intervine si actiunea chimica exercitata de catre o apa foarte agresiva. Hidrologic, amintim prezenta celor doua puturi inecate, ale caror suprafete sunt denivelate intre ele.
Avenul este accesibil numai unei echipe bine antrenata si deprinsa cu tehnicile explorarii subterane. Echipament necesar: 210 m scari electron, 4 corzi de 80 m, 4 corzi de 40 m, carabiniere, pitoane, dispozitive Jumar, echipament de protectie etc. Timp de explorare cu montarea si recuperarea echipamentului minimum 24 ore.
ISTORIC:
Acest aven a fost reperat de catre membrii Cercului de speologie „Emil Racovita" din Bucuresti cu ajutorul unui localnic, in anul 1973, cand se intreprind si primele explorari care se opresc la —80 m. Dupa patru tentative succesive desfasurate in cursul anului 1974 este atinsa adancimea maxima de —262 m in ramura vestica a avenului.
Recomanda si prietenilor |