CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera Fusteica





ASEZARE:
Pestera se afla in raza satului Isvarna (corn. Pocruia, jud. Gorj).

             DESCRIERE:
Se patrunde printr-o deschidere orientata inspre est destul de larga (3/5 m), situata
la baza unui perete de calcar. Unica galerie care porneste de la aceasta deschidere continua inspre sud- est pe o lungime de 516 m. Ea se bifurca la capat, dar cele doua ramificatii sunt accesibile doar pe cativa metri; cca din stanga, dupa ce se depaseste un prag stalagmitic, se ingusteaza din ce in ce mai mult, iar la cea din dreapta tavanul coboara sub 0,5 m. Galeria s-a dezvoltat in mare parte pe diaclaza, atingand pe alocuri si 7 m inaltime, fara sa depaseasca la baza 2,5 m latime (fig. 149).
Podeaua este acoperita cu mult material aluvionar, predominand nisipul si pietrisul dispuse in
mare parte in terase. La intrare acest material se afla pe laturile deschiderii pana aproape de tavan, indicand gradul accentuat de colmatare a pesterii in trecut. Paraul subteran — care acum nu se mai formeaza decat la viituri — a transportat ulterior cea mai mare parte a acestor aluviuni la exterior. Gradul de concretionare a galeriei este redus. Peretii si tavanul sunt acoperiti cu scurgeri si stalactite, in special in a doua jumatate a pesterii, unde apar si discuri. Fiind locuita tot timpul anului de lilieci, pestera este relativ bogata in guano, dar in perioadele cu ploi abundente acesta este spalat de pe podea. Guanoul este raspandit pe o distanta cuprinsa intre 30 si 200 m pornind de la deschidere.
Este o pestera calda (9,5°C in aer la
10 septembrie 1965), destul de umeda si parcursa de curenti de aer. Acestia patrund prin ramificatia stanga de la capatul galeriei, ceea ce indica o legatura a pesterii cu exteriorul si prin acest loc.
Resursele trofice sunt foarte bogate si constau aproape in intregime din guano. Fauna este
destul de bogata iar dintre speciile gasite cele mai multe sunt guanofile si apartin in special acarienilor,colembolelor, dipterelor si coleopterelor. Exista aici si trei specii troglobionte:Sophrochaeta subaspera, Duvalius spinifersi Trichniscuscf. inferus. Primele doua au devenit extrem de rare. Exista o foarte bogata asociatie parietala si in cadrul acesteia merita amintite cele doua specii de paianjeni, Nesticus cellulanus, care predomina inspre interior, si Meta merianae, ai carei coconi albi, rotunzi si aplatizati se vad peste tot lipiti de pereti inspre deschidere.
Este o pestera usor de parcurs. Sunt necesare mijloace de iluminare. Nu se
recomanda vizitarea in perioade de ploi abundente. 

ISTORIC:
Prima descriere a acestei pesteri a fost publicata de P. A. Chappuis si A. Winkler in 1951 (in P. A. Chappuis si R. Jeannel, 1951). O prezentare mai ampla insotita de o schita a fost intocmita de Stefania Avram in 1966. Pestera este bine cunoscuta din punct de vedere biospeologic, fiind mult vizitata de diferiti cercetatori ai Institutului de speologie din Bucuresti.

 

 

 

 


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook