CAZARI TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE

INFO UTILE

Transport



Pestera de la Manastirea Tismana





   

 

ASEZARE: Este sapata la aproximativ 350 m alt. in versantul drept al vaii Tismana (masivul Starmina) si se afla langa manastirea cu acelasi nume.

DESCRIERE:
Din curtea manastirii se urca treptele de beton care conduc la deschiderea acestei pesteri lungi de aproximativ 200 m. Langa aceasta pot fi vazute mai multe adaposturi sapate in stanca in care au locuit diferiti calugari. Deschiderea este mica si amenajata pentru a fi inchisa cu o poarta metalica. Pe aici paraseste pestera cursul subteran care, condus printr-un canal, trece pe sub manastire si se varsa in paraul Tismana, nu inainte insa de a da nastere unei foarte frumoase cascade de aproximativ 40 m.
De la deschidere incepe o sala destul de mare, dezvoltata pe diaclaza si strabatuta de cursul de apa. In trecut aceasta comunica larg cu exteriorul, insa la inceputul secolului trecut a fost zidit un perete si pusa o poarta metalica. Urmeaza un tunel de aproximativ 3 m care conduce in cea de a doua sala. Ca si prima, aceasta este practic lipsita de concretiuni si are planseul acoperit cu material aluvionar siscanduri putrezite. Urmeaza apoi un prag de ciment construit ca stavilar pentru apa; in acesta a fostincastrat capatul unei conducte metalice care transporta apa la un bazin exterior lipit de peretele pesterii. Apa din bazin este utilizata astazi pentru nevoile manastirii, dar in trecut folosea si la punerea in miscare a unui mic generator de curent electric. In dreptul stavilarului, culoarul este mai ingust (datorita si unei amenajari) apoi, dupa ce se mai largeste putin, continua ingustandu-se treptat si sifoneaza mai aproape sau mai departe (in general cam dupa 150 m), in functie de debitul apei.
In aceasta portiune peretii sunt lipsiti de concretiuni, iar podeaua este acoperita cu aluviuni si blocuri mari. Pe cateva din aceste blocuri se gaseste guano.
Este o pestera calda (aproximativ 10°C in zona de fund), foarte umeda si cu caracter dinamic, schimbul de curenti de aer fiind generat de cursul de apa.
Fauna acestei pesteri este destul de bogata. In afara unor elemente subtroglofile sezoniere, prezente intr-un numar foarte mare pe peretii salii a doua si cei ai culoarului dintre cele doua sali (vara Limonia nubcculosasi Tarnania fenestralis, iar iarna Culex pipiens, Exechiopsis magnicandasi Acrolepia pulicariae), traiesc aici specii permanente, troglofile (cum este o specie de Nesticus)si troglobionte: Haplophthalmus tismanicus, Trichoniscus cf. inferus, Trachysphaera jonescui tismanae, Onychiurus closanicussi Tismanella chappuisi chappuisi (,,tismanite"). Mai mentionam o mica colonie de lilieci (de Rhynolophus ferrumequihum), care pot fi observati pe tavanul salii a doua si mai in interiorul pesterii, dincolo de stavilar.
Importanta pesterii este hidrologica si mai ales biospeologica, caci ea adaposteste cinci specii de animale troglobionte. Dintre acestea, Haplophthalmus tismanicus se intalneste numai aici, iar Tismanella chappuisi chappuisi, care traieste si in mica pestera de sub manastire, are aici cea mai
Din punct de vedere turistic este importanta in cadrul complexului pe care-l formeaza cu
Manastirea Tismana si minunata vale a Tismanei. Nu este nevoie de un echipament special (eventual doar incaltaminte de cauciuc sau bocanci), ci numai de mijloace de iluminare. importanta populatie.

ISTORIC:
In 1928 pestera a fost explorata de P. A. Chappuis si A. Winkler, care in 1951 publica in seria a 8-a din „Enumeration des grottes visitees" o descriere sumara a ei, fara schita. Este cunoscuta si ca Pestera Tezaurului, fiindca in timpul celui de al doilea razboi mondial a fost ascuns aici tezaurul Bancii Nationale Romane.

 

 

 

 


Recomanda si prietenilor Distribuie pe facebook