CAZARI TURISTICE
OBIECTIVE TURISTICE
INFO UTILE
Transport
CAUTARE
SECTIUNE MEMBRII
|
|
VA RECOMANDAM
Parcul National Retezat
ASEZARE:
Parcul National Retezat, situat in partea de sud-vest a judetului Hunedoara este cea mai importanta rezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan international ca rezervatie a biosferei.
Parcul este situat intre 45º15”- 45º28” latitudine Noridica si 28º35”- 23º3” longitudine estica, in partea de vest a Carpatilor Meridionali si ocupa cea mai mare parte a Muntilor Retezatului, precum si o sectiune nordica a Muntilor Godeanu, cu care impreuna alcatuiesc cel mai complex si grandios masiv montan din Romania.
Limitele recente ale Parcului National Retezat includ in afara Retezatului propriu zis si o parte din muntii Piule, Albele, Piatra Iorgovanului si Stinuletii Mari, ce fac parte din Retezatul Calcaros. In linii mari, acest teritoriu este delimitat de Depresiunea Hategului, Muntii Tulisa, valea Streiului, Depresiunea Petrosani, Valea Jiului de Vest si valea Raului Mare.
ACCES:
Punctele de intrare in P.N. Retezat sunt: Gura Zlata (E79 + DN68), Gura Apei (DN68), Rausor (DJ), Carnic (E79 + DJ); Stana din Rau si Baleia (E79 + DJ + DF), Buta (DN 66A) si Campusel (DF).
DESCRIERE:
Parcul National Retezat mai este numit si “taramul cu ochi albastri”, este cea mai importanta rezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan international ca rezervatie a biosferei, cu o suprafata de 20.000 ha. In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetari, dintre care unii aveau peste 10 km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni.
In interiorul sau exista douazeci de varfuri de peste 2000 m si peste 80 de lacuri glaciare, intre care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din tara. Parcul este renumit pentru diversitatea floristica si faunistica, adapostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de pasari, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.
Parcul National Retezat cuprinde 4 zone:
· Zona cu protectie stricta, din care in momentul de fata face parte Rezervatia stiintifica Gemenele, cuprinde o zona salbatica in care nu au existat interventii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. In zona cu protectie stricta se interzice desfasurarea oricaror activitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, cu limitarile descrise in planurile de management
· Zonele de protectie integrala, Zonele de protectie integrala cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariei protejate naturale protejate.
· Zonele-tampon denumite si zone de conservare durabila fac trecerea intre zonele cu protectie integrala si cele de dezvoltare durabila.
· Zona de dezvoltare durabila cuprinde perimetrele construite, care sunt delimitate ca atare in Planurile de Urbanism General (PUG), in zonele pe Valea Lapusnicului Mare, Rausor, Pietrele si Buta. Limitele acestor zone sunt stabilite prin PUG aferente comunelor Rau de Mori, Salas si Uricani si se prezinta pe harta anexata prezentului Regulament
Flora si fauna sunt diversificate. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul Romaniei se regaseste in Retezat. Cele aproape 1.200 de specii de plante fac ca arealul sa fie renumit si in randul botanistilor. Interesul acestora pentru Retezat s-a manifestat inca din a doua jumatate a secolului al XVlll-lea.
De atunci si pana acum, in Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante specifice doar Carpatilor, iar mare parte dintre ele se pot gasi numai aici. De asemenea, in Retezat se afla cea mai mare concentratie de pinus cembra, numit popular zambru, un conifer din specia pinilor.
Foarte importanti pentru conservarea plantelor din Retezat sunt cei peste 90 de taxoni endemici din totalul de 127-400 taxoni endemici acceptati de diferiti autori pentru Romania. Prima planta endemica semnalata, in ordine cronologica in PNR, este flamanzica (Draba dorneri) descoperita in 1858 de catre Heuffel.
Deosebit de importanta din punct de vedere floristic este zona calcaroasa a Retezatului Mic cu un mare numar de plante rare si/sau endemice cum ar fi Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni si multe altele. Zona este foarte vulnerabila la impactul pasunatului.
Parcul National Retezat adaposteste 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt ocrotite de lege) si ofera conditii bune pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari ale Europei (lupi si rasi). Caprele negre, cerbii si capriorii sunt si ei bine protejati de munte. Portiunea calcaroasa a masivului este si acum folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.
Pisicile salbatice fac si ele parte din bogatia faunistica a zonei la care, recent, s-au adaugat si marmotele (20 de exemplare de marmota alpina din Alpii Austrieci au fost introduse in Parc in urma unei actiuni a Academiei Romane, in zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare importante ale masivului). Numarul total al speciilor de animale care traiesc in Parcul National Retezat este de ordinul miilor.
In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetari, dintre care unii aveau peste 10 km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni. Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40% dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis.
Una dintre cele mai spectaculoase este cea de pe traseul dintre Bucura si Zanoaga. Taul Portii, Taul Agatat, Florica, Viorica, Ana si Lia se insira pe versantul sudic al Judelui, iar „caldarea“ formata intre Judele si Peleaga este dominata de Bucura, cel mai intins lac glaciar din Romania (aproape 9 hectare). Cel mai adanc lac glaciar este insa Zanoaga, 29 de metri; aici se inregistreaza si cel mai mare volum de apa, aproape 700.000 de metri cubi.
Dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente in caldari, pe trepte de versanti, in complexe sau izolate si concentrarea lor intr-un singur masiv muntos atrage an de an nu numai admiratia turistilor, ci si atentia oamenilor de stiinta.
Lacurile si raurile sunt populate de pastravi iar in arealele calcaroase isi face simtita prezenta vipera.
ISTORIC:
Parcul National Retezat a fost declarat Rezervatie a Biosferei si se afla in lista UNESCO a zonelor protejate. De asemenea, in anul 2000 a fost declarat arie de importanta faunistica si lepidepteorologica europeana. In 2004 a devenit primul parc din Romania si al cincilea din Europa care a primit certificatul "Pan Parks", ca o recunoastere a modului de gestionare si conservare a biodiversitatii.
Necesitatea conservarii entitatilor ecologice, geomorfologice si estetice de exceptie din masivul muntos Retezat - reprezentand un patrimoniu national si nu numai - a stat la baza demersurilor, initiate inca din 1923 de catre profesorul Alexandru Borza, fondatorul si directorul Gradinii Botanice din Cluj, in scopul constituirii unei mari rezervatii naturale in masivul Retezat. Din cauza obstructiei proprietarilor terenurilor ca si a tergiversarilor provocate de politicienii timpului, infaptuirea generosului proiect a fost intarziata.
Dar rolul decisiv in constituirea Parcului National Retezat revine lucrarilor primului Congres National al Naturalistilor din Romania, convocat la Cluj intre18-22 aprilie, 1928, la initiativa profesorilor Emil Racovita (1887-1971), Al. Borza si Andrei Popovici-Baznosanu. Acest congres a suscitat interesul unanim al naturalistilor romani pentru cauza mareata a protectiei naturii.
In 1927 previzionarul Borza publica documentul - memoriu "Ne trebuie o lege pentru protectia naturii" (Tipografia nationala S.A. Cluj), iar cu prilejul Congresului Naturalistilor din Romania se propune elaborarea unei legi speciale pentru ocrotirea comorilor naturale, lege care apare la 7 iulie 1930.
Inainte de infiintarea Parcului National Retezat (1935), zona era rezervatie de vanatoare pentru capre negre apartinand Casei Majestatii Sale Regelui, fiind administrat de Directia Vanatorilor Regale, "care si-a luat angajamentul celei mai mari ocrotiri."
Pe baza acestei legi se organizeaza Comisia Monumentelor Naturii (C.M.N.), iar la 22 martie 1935 in Jurnalul nr. 593 al Consiliului de Ministrii se publica decizia de infiintare a Parcului National Retezat (P.N.R.) in primul mare parc national nu numai din tara noastra, ci si din Carpati. La infiintare, Parcul National Retezat cuprindea o suprafata de 13 000 ha (aprox. 100 km2), care includea paduri semivirgine, peisaje alpine, caldari si lacuri glaciare, pasuni, precum si diferite specii valoroase de plante si animale. Multa vreme forma si conturul parcului, avand ca nucleu central bazinul hidrografic al raului Dobrun (Zlata) nu s-au modificat. Abia in ultimele decenii a avut loc o extindere considerabila prin anexarea de noi suprafete in special din zona impadurita, ajungandu-se astazi la o suprafata de 54400 ha.
Motivul pentru care a fost creat Parcul National Retezat in 1935, dupa opinia prof. Alexandru Borza, a fost ca “regiunea superioara a Retezatului trebuie transformata intr-un grandios Parc National, o rezervatiune stiintifica importanta, prin adapostirea si apararea de orice stricaciune a vegetatiei si a lumii sale animale”.
Pe drept cuvant, se poate afirma ca anul 1935 constituie un moment de o deosebita importanta in istoria indelungata a actiunilor generoase de salvare si ocrotire a frumusetilor naturale cu care Dumnezeu a binecuvantat pamantul romanesc. Anii ce au urmat, cu implinirile si neimplinirile lor de pana in zilele noastre, au ca piatra de hotar acest memorabil an 1935.
Primele arii protejate din Carpati au fost padurile virgine Dobroc si Badinsk din Slovacia (1918), Parcul National Retezat (1935) si Parcul National Tatra (1948). Alte numeroase arii protejate din tarile strabatute de Carpati au fost legiferate mult mai tarziu (Voloscuk, 1999).
TAXE:
Vizitarea Parcului National Retezat (PNR) se face dupa plata unui tarif de vizitare de 5 lei, valabil pentru 7 zile, indiferent de numarul de intrari in Parc, in acest interval.
Recomanda si prietenilor
ASEZARE:
Parcul National Retezat, situat in partea de sud-vest a judetului Hunedoara este cea mai importanta rezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan international ca rezervatie a biosferei.
Parcul este situat intre 45º15”- 45º28” latitudine Noridica si 28º35”- 23º3” longitudine estica, in partea de vest a Carpatilor Meridionali si ocupa cea mai mare parte a Muntilor Retezatului, precum si o sectiune nordica a Muntilor Godeanu, cu care impreuna alcatuiesc cel mai complex si grandios masiv montan din Romania.
Limitele recente ale Parcului National Retezat includ in afara Retezatului propriu zis si o parte din muntii Piule, Albele, Piatra Iorgovanului si Stinuletii Mari, ce fac parte din Retezatul Calcaros. In linii mari, acest teritoriu este delimitat de Depresiunea Hategului, Muntii Tulisa, valea Streiului, Depresiunea Petrosani, Valea Jiului de Vest si valea Raului Mare.
ACCES:
Punctele de intrare in P.N. Retezat sunt: Gura Zlata (E79 + DN68), Gura Apei (DN68), Rausor (DJ), Carnic (E79 + DJ); Stana din Rau si Baleia (E79 + DJ + DF), Buta (DN 66A) si Campusel (DF).
DESCRIERE:
Parcul National Retezat mai este numit si “taramul cu ochi albastri”, este cea mai importanta rezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan international ca rezervatie a biosferei, cu o suprafata de 20.000 ha. In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetari, dintre care unii aveau peste 10 km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni.
In interiorul sau exista douazeci de varfuri de peste 2000 m si peste 80 de lacuri glaciare, intre care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din tara. Parcul este renumit pentru diversitatea floristica si faunistica, adapostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de pasari, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.
Parcul National Retezat cuprinde 4 zone:
· Zona cu protectie stricta, din care in momentul de fata face parte Rezervatia stiintifica Gemenele, cuprinde o zona salbatica in care nu au existat interventii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. In zona cu protectie stricta se interzice desfasurarea oricaror activitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, cu limitarile descrise in planurile de management
· Zonele de protectie integrala, Zonele de protectie integrala cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariei protejate naturale protejate.
· Zonele-tampon denumite si zone de conservare durabila fac trecerea intre zonele cu protectie integrala si cele de dezvoltare durabila.
· Zona de dezvoltare durabila cuprinde perimetrele construite, care sunt delimitate ca atare in Planurile de Urbanism General (PUG), in zonele pe Valea Lapusnicului Mare, Rausor, Pietrele si Buta. Limitele acestor zone sunt stabilite prin PUG aferente comunelor Rau de Mori, Salas si Uricani si se prezinta pe harta anexata prezentului Regulament
De atunci si pana acum, in Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante specifice doar Carpatilor, iar mare parte dintre ele se pot gasi numai aici. De asemenea, in Retezat se afla cea mai mare concentratie de pinus cembra, numit popular zambru, un conifer din specia pinilor.
Foarte importanti pentru conservarea plantelor din Retezat sunt cei peste 90 de taxoni endemici din totalul de 127-400 taxoni endemici acceptati de diferiti autori pentru Romania. Prima planta endemica semnalata, in ordine cronologica in PNR, este flamanzica (Draba dorneri) descoperita in 1858 de catre Heuffel.
Deosebit de importanta din punct de vedere floristic este zona calcaroasa a Retezatului Mic cu un mare numar de plante rare si/sau endemice cum ar fi Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni si multe altele. Zona este foarte vulnerabila la impactul pasunatului.
Parcul National Retezat adaposteste 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt ocrotite de lege) si ofera conditii bune pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari ale Europei (lupi si rasi). Caprele negre, cerbii si capriorii sunt si ei bine protejati de munte. Portiunea calcaroasa a masivului este si acum folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.
Pisicile salbatice fac si ele parte din bogatia faunistica a zonei la care, recent, s-au adaugat si marmotele (20 de exemplare de marmota alpina din Alpii Austrieci au fost introduse in Parc in urma unei actiuni a Academiei Romane, in zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare importante ale masivului). Numarul total al speciilor de animale care traiesc in Parcul National Retezat este de ordinul miilor.
In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetari, dintre care unii aveau peste 10 km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni. Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40% dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis.
Una dintre cele mai spectaculoase este cea de pe traseul dintre Bucura si Zanoaga. Taul Portii, Taul Agatat, Florica, Viorica, Ana si Lia se insira pe versantul sudic al Judelui, iar „caldarea“ formata intre Judele si Peleaga este dominata de Bucura, cel mai intins lac glaciar din Romania (aproape 9 hectare). Cel mai adanc lac glaciar este insa Zanoaga, 29 de metri; aici se inregistreaza si cel mai mare volum de apa, aproape 700.000 de metri cubi.
Dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente in caldari, pe trepte de versanti, in complexe sau izolate si concentrarea lor intr-un singur masiv muntos atrage an de an nu numai admiratia turistilor, ci si atentia oamenilor de stiinta.
Lacurile si raurile sunt populate de pastravi iar in arealele calcaroase isi face simtita prezenta vipera.
ISTORIC:
Parcul National Retezat a fost declarat Rezervatie a Biosferei si se afla in lista UNESCO a zonelor protejate. De asemenea, in anul 2000 a fost declarat arie de importanta faunistica si lepidepteorologica europeana. In 2004 a devenit primul parc din Romania si al cincilea din Europa care a primit certificatul "Pan Parks", ca o recunoastere a modului de gestionare si conservare a biodiversitatii.
Necesitatea conservarii entitatilor ecologice, geomorfologice si estetice de exceptie din masivul muntos Retezat - reprezentand un patrimoniu national si nu numai - a stat la baza demersurilor, initiate inca din 1923 de catre profesorul Alexandru Borza, fondatorul si directorul Gradinii Botanice din Cluj, in scopul constituirii unei mari rezervatii naturale in masivul Retezat. Din cauza obstructiei proprietarilor terenurilor ca si a tergiversarilor provocate de politicienii timpului, infaptuirea generosului proiect a fost intarziata.
Dar rolul decisiv in constituirea Parcului National Retezat revine lucrarilor primului Congres National al Naturalistilor din Romania, convocat la Cluj intre18-22 aprilie, 1928, la initiativa profesorilor Emil Racovita (1887-1971), Al. Borza si Andrei Popovici-Baznosanu. Acest congres a suscitat interesul unanim al naturalistilor romani pentru cauza mareata a protectiei naturii.
In 1927 previzionarul Borza publica documentul - memoriu "Ne trebuie o lege pentru protectia naturii" (Tipografia nationala S.A. Cluj), iar cu prilejul Congresului Naturalistilor din Romania se propune elaborarea unei legi speciale pentru ocrotirea comorilor naturale, lege care apare la 7 iulie 1930.
Inainte de infiintarea Parcului National Retezat (1935), zona era rezervatie de vanatoare pentru capre negre apartinand Casei Majestatii Sale Regelui, fiind administrat de Directia Vanatorilor Regale, "care si-a luat angajamentul celei mai mari ocrotiri."
Pe baza acestei legi se organizeaza Comisia Monumentelor Naturii (C.M.N.), iar la 22 martie 1935 in Jurnalul nr. 593 al Consiliului de Ministrii se publica decizia de infiintare a Parcului National Retezat (P.N.R.) in primul mare parc national nu numai din tara noastra, ci si din Carpati. La infiintare, Parcul National Retezat cuprindea o suprafata de 13 000 ha (aprox. 100 km2), care includea paduri semivirgine, peisaje alpine, caldari si lacuri glaciare, pasuni, precum si diferite specii valoroase de plante si animale. Multa vreme forma si conturul parcului, avand ca nucleu central bazinul hidrografic al raului Dobrun (Zlata) nu s-au modificat. Abia in ultimele decenii a avut loc o extindere considerabila prin anexarea de noi suprafete in special din zona impadurita, ajungandu-se astazi la o suprafata de 54400 ha.
Motivul pentru care a fost creat Parcul National Retezat in 1935, dupa opinia prof. Alexandru Borza, a fost ca “regiunea superioara a Retezatului trebuie transformata intr-un grandios Parc National, o rezervatiune stiintifica importanta, prin adapostirea si apararea de orice stricaciune a vegetatiei si a lumii sale animale”.
Pe drept cuvant, se poate afirma ca anul 1935 constituie un moment de o deosebita importanta in istoria indelungata a actiunilor generoase de salvare si ocrotire a frumusetilor naturale cu care Dumnezeu a binecuvantat pamantul romanesc. Anii ce au urmat, cu implinirile si neimplinirile lor de pana in zilele noastre, au ca piatra de hotar acest memorabil an 1935.
Primele arii protejate din Carpati au fost padurile virgine Dobroc si Badinsk din Slovacia (1918), Parcul National Retezat (1935) si Parcul National Tatra (1948). Alte numeroase arii protejate din tarile strabatute de Carpati au fost legiferate mult mai tarziu (Voloscuk, 1999).
TAXE:
Vizitarea Parcului National Retezat (PNR) se face dupa plata unui tarif de vizitare de 5 lei, valabil pentru 7 zile, indiferent de numarul de intrari in Parc, in acest interval.
| Recomanda si prietenilor |
|