CAZARI TURISTICE
OBIECTIVE TURISTICE
INFO UTILE
Transport
CAUTARE
SECTIUNE MEMBRII
|
|
VA RECOMANDAM
Parcul National Muntii Rodnei
ASEZARE:
Muntii Rodnei, care etaleaza cele mai inalte altitudini din Carpatii Orientali (Vf. Pietrosu - 2303 m, Vf. Inau 2279 m, Vf. Inaut 2222 m), sunt localizati in partea de nord a Romaniei. Fiind cuprinsi in cadrul grupei nordice, cunoscuta si sub denumirea de Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei, acesti munti domina peisajul, cele mai mari diferente de nivel inregistrandu-se fata de Depresiunea Maramuresului, situata la nord.
Din punct de vedere administrativ, parcul se intinde in judetele Maramures si Bistrita-Nasaud.
Parcul National Muntii Rodnei nu include intregul lant al Muntilor Rodnei ci numai o parte a acestora. De la Vest la Est, pe o lungime a crestei principale de aproximativ 55 km (de la Pasul Setref pana la Pasul Rotunda), iar de la Nord la Sud, pe o lungime de 25 km, de la Pasul Prislop pana in localitatea Valea Vinului - judetul Bistrita Nasaud. Din punct de vedere administrativ, suprafata parcului se intinde pe raza judetelor : Bistrita - Nasaud -80% si Maramures -20%, fiind inconjurat de o "salba" de 17 comune limitrofe.
ACCES:
Linia ferata transcarpatica Salva-Viseu (situata in vestul masivului), respectiv linia ferata Salva-Rodna (situata in sudul masivului) inlesnesc accesul in Muntii Rodnei prin intermediul localitatilor pe care le strabat: Telciu, Romuli (DN 17C), respectiv Nasaud, Rebrisoara, Sangeorz-Bai, Anies si Rodna (DN 17D).
Caile ferate sunt dublate de drumuri care leaga Transilvania de Maramures (prin Pasul Setref), respectiv de Moldova (prin Pasul Rotunda). Accesul in masiv dinspre nord se face prin localitatea Borsa (DN 18).
DESCRIERE:
Rezervatiile stiintifice din parc sunt: Pietrosu Mare (3.300 ha); Piatra Rea (409 ha).
Zona de protectie integrala mai include o serie de arii declarate rezervatii naturale: Rezervatia mixta „Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei" (100 ha), Rezervatia speologica „Pestera Cobasel" (1 ha), Rezervatia mixta „Izvoarele Mihaiesei" (50 ha), Rezervatia mixta Bila - Lala (2568 ha), Rezervatia naturala Izvorul Batrana (0,5 ha), Rezervatia Valea Cormaia (50 ha), Rezervatia botanica „Poiana cu Narcise din Masivul Saca" (5 ha).
Parcul National Muntii Rodnei este desemnat international ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO “Omul si Biosfera”. Importanta acestui parc se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare. Suprafata actuala a parcului este cea stabilita in anul 2002 de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Din suprafata totala de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervatie a Biosferei in anul 1979.
Parcul National Muntii Rodnei este creat pe baza unei foste rezervatii floristice si faunistice. Rezervatia are numeroase circuri glaciare si lacuri (Pietrosul, Buhaescu, Lala, Izvorul Bistritei), o parte din lacuri fiind populate cu pastrav indigen. Flora alpina este bine reprezentata, mai ales prin prezenta a numeroase specii endemice sau rare cum ar fi: floarea de colt (Leontopodium alpinum), gentiana galbena (gentiana lutea), anghelina (Primula longiflora), gusa porumbelului (Silene nivalis), branca ursului (Heracleum carpaticum). Pe crestele subalpine creste zimbrul si tisa, specii forestiere rare, precum si smirdarul si jneapanul, care ocupa peste 30% din zona subalpina.
Flora cormofitelor este extrem de bogata, fiind semnalate peste 1.100 specii de plante superioare. Din categoria speciilor rare, amintim: Salix alpina, Salix bicolor, Astragalus penduliflorus, Androsace obtusifolia, Laserpitium archangelica, Conioselinum tataricum, Carex bicolor, Carex lachenalii, Carex pediformis ssp. rhizodes, Kobresia simpliciuscula, Juncus castaneus, Draba fladnitzensis. In locuri mlastinoase vegeteaza si cateva specii relicte glaciare cum sunt: Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex magellanica ssp. irrigua, Carex pauciflora, Carex chordorrhiza, Empetrum nigrum, Salix bicolor. Fauna este reprezentata de: capra neagra (Rupicapra Rupicapra) este bine reprezentata, ea fiind repopulata in acesti munti cu exemplare provenite din Piatra Craiului, Bucegi, Retezat si Tarcu, fiind deasemeni o specie protejata; cerbul carpatin (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes) etc. Mai sunt ocrotite urmatoarele animale: ursul brun, cerbul carpatin, cocosul de mesteacan, cocosul de munte, acvila. Un alt animal ocrotit este marmota alpina, repopulata in 1972 in masiv. Fauna acestui parc prezinta si o mare varietate de vertebrate, multe fiind caracteristice pentru Carpatii Orientali. Raurile de aici reprezinta habitatul tipic al unor specii, precum: pastravul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) sau boisteanul (Phoxinus phoxinus). Dintre reptile, soparla de munte (Lacerta vivipara) – specie relict – este semnalata in habitatele specifice. Pentru pasari sunt reprezentative in acest parc speciile de talie mare, precum cocosul de mesteacan (Tetrao tetrix) – zona fiind una dintre ultimele din Romania unde mai exista aceasta specie, cocosul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos) etc.
Datorita pozitionarii si masivitatii lor, Muntii Rodnei sunt un adevarat castel de apa, de aici izvorand Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza. Un alt aspect hidrologic foarte important este prezenta lacurilor glaciare, de o deosebita valoare naturala, peisagistica si turistica. Exista 23 de lacuri glaciare, cele mai mari fiind Buhaescu (cel mai adanc – 5,2 m), Pietrosu, Repede, Negoiescu, Lala Mare (cel mai mare volum de apa – 5637 mp). De asemenea, apele minerale au o importanta deosebita. Cele mai insemnate care se gasesc sunt cele din localitatile Parva, Sangeorz Bai, Valea Vinului, Borsa, Anies, Zavoaiele Borcutului, Rodna.
Pe langa obiectivele turistice naturale, obiecivele turistice de ordin social-economic se gasesc concentrate in localitatile de pe vaile ce incadreaza Muntii Rodnei. Astfel, pe valea Somesului Mare se afla statiunea balneoclimaterica Sangeorz Bai (asezarea este atestata inca din anul 1245, iar apele minerale au fost evidentiate incepand cu secolul al XVIII-lea), localitatile Maieru (biserica de lemn de la inceputul sec. al XIX-lea, muzeu satesc cu sectiune dedicata scriitorului Liviu Rebreanu), Anies (urme de fortificatii din sec. XIV, XVII, izvoare minerale), Rodna (ruinele unei bazilici din sec. al XIII-lea, biserici din sec. XVIII si XIX). Din localitatea Rodna se pleaca spre Valea Vinului, statiune de interes local, cu exploatari miniere din vremea romanilor si ape minerale.
Recomanda si prietenilor
ASEZARE:
Muntii Rodnei, care etaleaza cele mai inalte altitudini din Carpatii Orientali (Vf. Pietrosu - 2303 m, Vf. Inau 2279 m, Vf. Inaut 2222 m), sunt localizati in partea de nord a Romaniei. Fiind cuprinsi in cadrul grupei nordice, cunoscuta si sub denumirea de Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei, acesti munti domina peisajul, cele mai mari diferente de nivel inregistrandu-se fata de Depresiunea Maramuresului, situata la nord.
Din punct de vedere administrativ, parcul se intinde in judetele Maramures si Bistrita-Nasaud.
Parcul National Muntii Rodnei nu include intregul lant al Muntilor Rodnei ci numai o parte a acestora. De la Vest la Est, pe o lungime a crestei principale de aproximativ 55 km (de la Pasul Setref pana la Pasul Rotunda), iar de la Nord la Sud, pe o lungime de 25 km, de la Pasul Prislop pana in localitatea Valea Vinului - judetul Bistrita Nasaud. Din punct de vedere administrativ, suprafata parcului se intinde pe raza judetelor : Bistrita - Nasaud -80% si Maramures -20%, fiind inconjurat de o "salba" de 17 comune limitrofe.
ACCES:
Linia ferata transcarpatica Salva-Viseu (situata in vestul masivului), respectiv linia ferata Salva-Rodna (situata in sudul masivului) inlesnesc accesul in Muntii Rodnei prin intermediul localitatilor pe care le strabat: Telciu, Romuli (DN 17C), respectiv Nasaud, Rebrisoara, Sangeorz-Bai, Anies si Rodna (DN 17D).
Caile ferate sunt dublate de drumuri care leaga Transilvania de Maramures (prin Pasul Setref), respectiv de Moldova (prin Pasul Rotunda). Accesul in masiv dinspre nord se face prin localitatea Borsa (DN 18).
DESCRIERE:
Rezervatiile stiintifice din parc sunt: Pietrosu Mare (3.300 ha); Piatra Rea (409 ha).
Zona de protectie integrala mai include o serie de arii declarate rezervatii naturale: Rezervatia mixta „Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei" (100 ha), Rezervatia speologica „Pestera Cobasel" (1 ha), Rezervatia mixta „Izvoarele Mihaiesei" (50 ha), Rezervatia mixta Bila - Lala (2568 ha), Rezervatia naturala Izvorul Batrana (0,5 ha), Rezervatia Valea Cormaia (50 ha), Rezervatia botanica „Poiana cu Narcise din Masivul Saca" (5 ha).
Parcul National Muntii Rodnei este desemnat international ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO “Omul si Biosfera”. Importanta acestui parc se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare. Suprafata actuala a parcului este cea stabilita in anul 2002 de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Din suprafata totala de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervatie a Biosferei in anul 1979.
Parcul National Muntii Rodnei este creat pe baza unei foste rezervatii floristice si faunistice. Rezervatia are numeroase circuri glaciare si lacuri (Pietrosul, Buhaescu, Lala, Izvorul Bistritei), o parte din lacuri fiind populate cu pastrav indigen. Flora alpina este bine reprezentata, mai ales prin prezenta a numeroase specii endemice sau rare cum ar fi: floarea de colt (Leontopodium alpinum), gentiana galbena (gentiana lutea), anghelina (Primula longiflora), gusa porumbelului (Silene nivalis), branca ursului (Heracleum carpaticum). Pe crestele subalpine creste zimbrul si tisa, specii forestiere rare, precum si smirdarul si jneapanul, care ocupa peste 30% din zona subalpina.
Flora cormofitelor este extrem de bogata, fiind semnalate peste 1.100 specii de plante superioare. Din categoria speciilor rare, amintim: Salix alpina, Salix bicolor, Astragalus penduliflorus, Androsace obtusifolia, Laserpitium archangelica, Conioselinum tataricum, Carex bicolor, Carex lachenalii, Carex pediformis ssp. rhizodes, Kobresia simpliciuscula, Juncus castaneus, Draba fladnitzensis. In locuri mlastinoase vegeteaza si cateva specii relicte glaciare cum sunt: Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex magellanica ssp. irrigua, Carex pauciflora, Carex chordorrhiza, Empetrum nigrum, Salix bicolor. Fauna este reprezentata de: capra neagra (Rupicapra Rupicapra) este bine reprezentata, ea fiind repopulata in acesti munti cu exemplare provenite din Piatra Craiului, Bucegi, Retezat si Tarcu, fiind deasemeni o specie protejata; cerbul carpatin (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes) etc. Mai sunt ocrotite urmatoarele animale: ursul brun, cerbul carpatin, cocosul de mesteacan, cocosul de munte, acvila. Un alt animal ocrotit este marmota alpina, repopulata in 1972 in masiv. Fauna acestui parc prezinta si o mare varietate de vertebrate, multe fiind caracteristice pentru Carpatii Orientali. Raurile de aici reprezinta habitatul tipic al unor specii, precum: pastravul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) sau boisteanul (Phoxinus phoxinus). Dintre reptile, soparla de munte (Lacerta vivipara) – specie relict – este semnalata in habitatele specifice. Pentru pasari sunt reprezentative in acest parc speciile de talie mare, precum cocosul de mesteacan (Tetrao tetrix) – zona fiind una dintre ultimele din Romania unde mai exista aceasta specie, cocosul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos) etc.
Datorita pozitionarii si masivitatii lor, Muntii Rodnei sunt un adevarat castel de apa, de aici izvorand Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza. Un alt aspect hidrologic foarte important este prezenta lacurilor glaciare, de o deosebita valoare naturala, peisagistica si turistica. Exista 23 de lacuri glaciare, cele mai mari fiind Buhaescu (cel mai adanc – 5,2 m), Pietrosu, Repede, Negoiescu, Lala Mare (cel mai mare volum de apa – 5637 mp). De asemenea, apele minerale au o importanta deosebita. Cele mai insemnate care se gasesc sunt cele din localitatile Parva, Sangeorz Bai, Valea Vinului, Borsa, Anies, Zavoaiele Borcutului, Rodna.
Pe langa obiectivele turistice naturale, obiecivele turistice de ordin social-economic se gasesc concentrate in localitatile de pe vaile ce incadreaza Muntii Rodnei. Astfel, pe valea Somesului Mare se afla statiunea balneoclimaterica Sangeorz Bai (asezarea este atestata inca din anul 1245, iar apele minerale au fost evidentiate incepand cu secolul al XVIII-lea), localitatile Maieru (biserica de lemn de la inceputul sec. al XIX-lea, muzeu satesc cu sectiune dedicata scriitorului Liviu Rebreanu), Anies (urme de fortificatii din sec. XIV, XVII, izvoare minerale), Rodna (ruinele unei bazilici din sec. al XIII-lea, biserici din sec. XVIII si XIX). Din localitatea Rodna se pleaca spre Valea Vinului, statiune de interes local, cu exploatari miniere din vremea romanilor si ape minerale.
| Recomanda si prietenilor |
|