CAZARI TURISTICE
OBIECTIVE TURISTICE
INFO UTILE
Transport
CAUTARE
SECTIUNE MEMBRII
|
|
VA RECOMANDAM
Parcul National Domogled-Valea Cernei
ASEZARE:
Parcul National Domogled-Valea Cernei este situat in sud-vestul Romaniei si se intinde pe suprafata a 3 judete: Caras-Severin, Mehedinti si Gorj.
Din punct de vedere geografic, parcul se intinde peste bazinul raului Cerna, de la obarsie pana la confluenta cu raul Belareca, peste masivul Muntilor Godeanu si al Muntilor Cernei (pe versantul drept) si respectiv Muntilor Valcanului si Muntilor Mehedinti pe versantul stang, avand o suprafata de 61.211 ha.
ACCES:
Accesul in PNDVC este in principal posibil dinspre Dr. Tr. Severin, Orsova, Timisoara, Caransebes, Targu Jiu, Baia de Arama, Petrosani, Lupeni.Dinspre Dr. Tr. Severin-Orsova-Baile Herculane pe DN 6(E 70) pana la statiunea Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D.
Dinspre Timisoara-Caransebes pe DN 6(E 70) pana la Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D.
Dinspre Tg. Jiu-Baia de Arama pe DN 67 D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau a doua varianta de la intersectia in localitatea Apa Neagra prin DJ 671 Apa Neagra-Pades-Closani-baraj Valea Mare, la iesirea din satul Closani catre Valea Mare km 14,700 aflandu-se limita PNDVC.
Dinspre Petrosani-Lupeni-Campul lui Neag pe DN 66A prin Pasul Jiul-Cerna la km 50. De mentionat ca DN 66A stabilit prin HG 540/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 338 bis care porneste din Petrosani pe traseul Lupeni-Campul lui Neag, patrunde prin pasul Jiul-Cerna in PNDVC la km 50, coboara la Izvoarele Cernei (Pod coada lacului de acumulare Iovanu), se desfasoara pe contur lac pana la baraj Iovanu, continua prin Cerna Sat, Gura Olanului, trece limita Jud. Gorj in Caras-Severin la km 100,9, apoi dupa cca 300 m intra in Jud. Mehedinti pana la km 109 unde se intersecteaza cu DN 67D.
De remarcat ca intre km 50 si km 59 drumul este momentan impracticabil.
DN 67D vine de la Baia de Arama, intra in PNDVC in Culmea Mazdronia la km 66, coboara in Valea Cernei unde se intersecteaza cu DN 66A la km 76,830, continua pe Valea Cernei pana la Pod Cerna-Belareca la km 108,260 unde este si limita Parcului.
Accesul in PNDVC se mai poate face dinspre Dr. Tr. Severin si Orsova prin DJ Ilovita-Bahna-Podeni apoi pe drumul forestier Topolova sau prin localitatea Toplet din DN 6 prin drumul forestier Barza-Balta Cerbului, iar dinspre Caransebes-Timisoara prin DJ Plugova-Globul Rau-Cornereva.
DESCRIERE:
Parcul Natural Domogled – Valea Cernei este din totalul parcurilor nationale din Romania al doilea ca marime si singurul care cuprinde un bazin hidrografic. Parcul este delimitat pe o suprafata de peste 60.000 ha, din care rezervatiile naturale insumeaza peste 24.000 ha. Administrativ, partea inferioara a vaii si in special versantul drept apartine de ocolul silvic Herculane – jud. Caras-Severin. Partea superioara se include in ocolul silvic Baia de Arama, ce tine de filiala Romsilva Mehedinti. O ultima parte, mai redusa, respectiv masivul Piatra Closanilor, din bazinul invecinat al Motrului, apartine de ocolul silvic Pades, judetul Gorj. Se poate spune despre Valea Cernei ca alcatuieste o gradina botanica naturala. Acest fapt se datoreaza atat asezarii sale geografice, la un punct de interferenta a diferitelor influente climatice si a cailor de migrare a anumitor elemente floristice.
Rezervația este un sanctuar al unei flore si faune de o deosebita varietate, foarte bogata in elemente rare, endemice sau cu raspandire meridionala (balcanica etc.). Pe tancurile greu accesibile si stancariile calcaroase, pe grohotisuri, in pajistile si poienile puternic insorite si batute de vant, in vaiugile adanc taiate in stanca sau umezite de apa izvoarelor si ogaselor, s-a stabilit o flora exceptionala ce alcatuieste asociatii variate; daca multe din elementele acesteia le vom putea reintalni si in muntii ce continua Domogledul pe Valea Cernei spre nord, sau chiar si in alte zone ale Munților Banatului, concentrarea lor nu-i nicaieri atat de izbitoare ca aici. Zona este in mare parte tipic forestiera, intalnindu-se aici fagul autohton, fagul oriental, gorunul in partea inferioara, bradul in partea superioara, molidul foarte putin prezent spre golurile alpine. Exista o specie endemica de pin, pinul negru de Banat, o mare originalitate pentru Valea Cernei. Dintre plantele mai marunte, dar in cea mai mare parte endemice, caracteristice si cu flori frumoase: specii de garofita (Dianthus banaticus, D. kitaibelii), o ciubotica-cucului (Primula auricula), o campanula (Campanula crassipes), o albastrita (Centaurea triniaefolia), o brandusa (Colchicum haynaldi), cele doua specii de ghimpe (Ruscus aculeatus si R. hypoglossum), un stanjenel (Iris reichenbachii). Fauna Vaii Cernei este reprezentata in special de mamifere (ursul, cerbul, capriorul, mistretul, rasul, vulpea, jderul, bursucul, pisica salbatica, vidra, veverita). Specii de animale interesante intalnim si printre nevertebratele terestre (scorpioni, coleoptere), si printre cele de apa (in izvoare traiesc cateva specii de insecte raspandite in Balcani dar la noi rare sau rarisime), si printre vertebrate (serpi de pilda). Dar gloria de necontestat a Domogledului o reprezinta fauna sa de fluturi, muntele acesta fiind unanim recunoscut drept una dintre zonele Europei cu cea mai bogata si remarcabila fauna de lepidoptere.
Isi da seama de aceasta si drumetul care colinda poienile Domogledului intr-o zi frumoasa de vara sau care innopteaza acolo cu un felinar aprins. Uluitoarea revarsare de “petale zburatoare” s-ar putea concretiza in modul stiintific, astfel: in rezervatia Domogled au fost semnalate pana in prezent cca 1.500 specii de lepidoptre, adica aproximativ 45% din numarul total al speciilor cunoscute pe intreaga tara; se considera ca cifra totala trebuie sa fie insa in jur de 2.000 de specii (adica 60-65% din totalul faunei noastre de fluturi). Din punct de vedere biogeografic, centrul de greutate cade pe elementele “euro-siberiene”, caracteristice pentru Europa Centrala, dar la acestea se adauga procente insemnate de specii pontice, est-mediteraneene-balcanice, sau caracteristice Carpatilor Meridionali. Dintre reptile, de retinut este prezenta viperei cu corn (Vipera amodytes) precum si prezenta unei specii rare de serpi, sarpele sfant sau sarpele lui Esculap. Viata mai este prezenta aici si in intunecimea pesterilor, cu numeroase specii, unele endemice altele descoperite aici pentru prima data.
Recomanda si prietenilor
ASEZARE:
Parcul National Domogled-Valea Cernei este situat in sud-vestul Romaniei si se intinde pe suprafata a 3 judete: Caras-Severin, Mehedinti si Gorj.
Din punct de vedere geografic, parcul se intinde peste bazinul raului Cerna, de la obarsie pana la confluenta cu raul Belareca, peste masivul Muntilor Godeanu si al Muntilor Cernei (pe versantul drept) si respectiv Muntilor Valcanului si Muntilor Mehedinti pe versantul stang, avand o suprafata de 61.211 ha.
ACCES:
Accesul in PNDVC este in principal posibil dinspre Dr. Tr. Severin, Orsova, Timisoara, Caransebes, Targu Jiu, Baia de Arama, Petrosani, Lupeni.Dinspre Dr. Tr. Severin-Orsova-Baile Herculane pe DN 6(E 70) pana la statiunea Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D.
Dinspre Timisoara-Caransebes pe DN 6(E 70) pana la Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D.
Dinspre Tg. Jiu-Baia de Arama pe DN 67 D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau a doua varianta de la intersectia in localitatea Apa Neagra prin DJ 671 Apa Neagra-Pades-Closani-baraj Valea Mare, la iesirea din satul Closani catre Valea Mare km 14,700 aflandu-se limita PNDVC.
Dinspre Petrosani-Lupeni-Campul lui Neag pe DN 66A prin Pasul Jiul-Cerna la km 50. De mentionat ca DN 66A stabilit prin HG 540/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 338 bis care porneste din Petrosani pe traseul Lupeni-Campul lui Neag, patrunde prin pasul Jiul-Cerna in PNDVC la km 50, coboara la Izvoarele Cernei (Pod coada lacului de acumulare Iovanu), se desfasoara pe contur lac pana la baraj Iovanu, continua prin Cerna Sat, Gura Olanului, trece limita Jud. Gorj in Caras-Severin la km 100,9, apoi dupa cca 300 m intra in Jud. Mehedinti pana la km 109 unde se intersecteaza cu DN 67D.
De remarcat ca intre km 50 si km 59 drumul este momentan impracticabil.
DN 67D vine de la Baia de Arama, intra in PNDVC in Culmea Mazdronia la km 66, coboara in Valea Cernei unde se intersecteaza cu DN 66A la km 76,830, continua pe Valea Cernei pana la Pod Cerna-Belareca la km 108,260 unde este si limita Parcului.
Accesul in PNDVC se mai poate face dinspre Dr. Tr. Severin si Orsova prin DJ Ilovita-Bahna-Podeni apoi pe drumul forestier Topolova sau prin localitatea Toplet din DN 6 prin drumul forestier Barza-Balta Cerbului, iar dinspre Caransebes-Timisoara prin DJ Plugova-Globul Rau-Cornereva.
DESCRIERE:
Parcul Natural Domogled – Valea Cernei este din totalul parcurilor nationale din Romania al doilea ca marime si singurul care cuprinde un bazin hidrografic. Parcul este delimitat pe o suprafata de peste 60.000 ha, din care rezervatiile naturale insumeaza peste 24.000 ha. Administrativ, partea inferioara a vaii si in special versantul drept apartine de ocolul silvic Herculane – jud. Caras-Severin. Partea superioara se include in ocolul silvic Baia de Arama, ce tine de filiala Romsilva Mehedinti. O ultima parte, mai redusa, respectiv masivul Piatra Closanilor, din bazinul invecinat al Motrului, apartine de ocolul silvic Pades, judetul Gorj. Se poate spune despre Valea Cernei ca alcatuieste o gradina botanica naturala. Acest fapt se datoreaza atat asezarii sale geografice, la un punct de interferenta a diferitelor influente climatice si a cailor de migrare a anumitor elemente floristice.
Rezervația este un sanctuar al unei flore si faune de o deosebita varietate, foarte bogata in elemente rare, endemice sau cu raspandire meridionala (balcanica etc.). Pe tancurile greu accesibile si stancariile calcaroase, pe grohotisuri, in pajistile si poienile puternic insorite si batute de vant, in vaiugile adanc taiate in stanca sau umezite de apa izvoarelor si ogaselor, s-a stabilit o flora exceptionala ce alcatuieste asociatii variate; daca multe din elementele acesteia le vom putea reintalni si in muntii ce continua Domogledul pe Valea Cernei spre nord, sau chiar si in alte zone ale Munților Banatului, concentrarea lor nu-i nicaieri atat de izbitoare ca aici. Zona este in mare parte tipic forestiera, intalnindu-se aici fagul autohton, fagul oriental, gorunul in partea inferioara, bradul in partea superioara, molidul foarte putin prezent spre golurile alpine. Exista o specie endemica de pin, pinul negru de Banat, o mare originalitate pentru Valea Cernei. Dintre plantele mai marunte, dar in cea mai mare parte endemice, caracteristice si cu flori frumoase: specii de garofita (Dianthus banaticus, D. kitaibelii), o ciubotica-cucului (Primula auricula), o campanula (Campanula crassipes), o albastrita (Centaurea triniaefolia), o brandusa (Colchicum haynaldi), cele doua specii de ghimpe (Ruscus aculeatus si R. hypoglossum), un stanjenel (Iris reichenbachii). Fauna Vaii Cernei este reprezentata in special de mamifere (ursul, cerbul, capriorul, mistretul, rasul, vulpea, jderul, bursucul, pisica salbatica, vidra, veverita). Specii de animale interesante intalnim si printre nevertebratele terestre (scorpioni, coleoptere), si printre cele de apa (in izvoare traiesc cateva specii de insecte raspandite in Balcani dar la noi rare sau rarisime), si printre vertebrate (serpi de pilda). Dar gloria de necontestat a Domogledului o reprezinta fauna sa de fluturi, muntele acesta fiind unanim recunoscut drept una dintre zonele Europei cu cea mai bogata si remarcabila fauna de lepidoptere.
Isi da seama de aceasta si drumetul care colinda poienile Domogledului intr-o zi frumoasa de vara sau care innopteaza acolo cu un felinar aprins. Uluitoarea revarsare de “petale zburatoare” s-ar putea concretiza in modul stiintific, astfel: in rezervatia Domogled au fost semnalate pana in prezent cca 1.500 specii de lepidoptre, adica aproximativ 45% din numarul total al speciilor cunoscute pe intreaga tara; se considera ca cifra totala trebuie sa fie insa in jur de 2.000 de specii (adica 60-65% din totalul faunei noastre de fluturi). Din punct de vedere biogeografic, centrul de greutate cade pe elementele “euro-siberiene”, caracteristice pentru Europa Centrala, dar la acestea se adauga procente insemnate de specii pontice, est-mediteraneene-balcanice, sau caracteristice Carpatilor Meridionali. Dintre reptile, de retinut este prezenta viperei cu corn (Vipera amodytes) precum si prezenta unei specii rare de serpi, sarpele sfant sau sarpele lui Esculap. Viata mai este prezenta aici si in intunecimea pesterilor, cu numeroase specii, unele endemice altele descoperite aici pentru prima data.
| Recomanda si prietenilor |
|